Sisteme autooscilante

Abstract

Una din problemele legate de aplicarea în practică a oscilaţiilor, mecanice sau electromagnetice, este obţinerea oscilaţiilor armonice. Pentru acestea este caracteristic faptul că amplitudinea variaţiilor periodice ale mărimilor fizice respective rămâne constantă în timp. În sistemele fizice reale oscilaţiile libere – ele apar în cazul în care sistemul oscilant este scos din starea sa de echilibru, apoi lăsat liber - sînt oscilaţii amortizate.În aceste oscilaţii sistemul pierde continuu energie, adică se produce disipaţia acesteia fie în urma frecării (în cazul oscilaţiilor mecanice), fie prin degajare de căldură Joule (în cazul oscilaţiilor electromagnetice). Ca rezultat, amplitudinea mărimilor fizice caracteristice sistemului în cauză, - elongaţia şi viteza pendulului elastic, sarcina electrică a condensatorului, tensiunea la borne şi intensitatea curentului electric în cazul circuitului oscilant, – se micşorează în timp şi oscilaţiile încetează.