This study examines the relationship between algorithmic content moderation and freedom of expression in the age of artificial intelligence, highlighting the balance between protecting users from harmful content and safeguarding legitimate speech. Its main objective is to analyse how algorithmic systems shape communication practices, individual autonomy, identity formation, intergroup relations and the distribution of visibility in the digital public sphere. The research is predominantly theoretical and interdisciplinary, drawing on conceptual and interpretive analysis from the perspectives of anthropology and the philosophy of technology. The findings show that algorithms play an active role in structuring communication, selecting information and defining the norms of acceptable discourse. Content personalisation fosters filter bubbles, fragments the public sphere and reduces exposure to diverse perspectives. At the same time, automated classification may both allow harmful content to circulate and restrict legitimate expression. The study underlines the importance of a balanced moderation model that combines technological efficiency with human oversight.
În această cercetare este examinată relația dintre moderarea algoritmică a conținutului și libertatea de exprimare în era inteligenței artificiale, prin care se evidențiază echilibrul dintre protejarea utilizatorilor împotriva conținutului vătămător și respectarea libertății discursului legitim. Obiectivul principal al lucrării constă în analiza modului în care sistemele algoritmice influențează practicile de comunicare, autonomia individuală, construirea identității, relațiile dintre grupuri și distribuirea vizibilității în spațiul public digital. Metodologia cercetării are un caracter predominant teoretic și interdisciplinar, bazându-se pe analiza conceptuală și interpretativă din perspectivele antropologiei și filosofiei tehnologiei. Rezultatele analizei demonstrează că algoritmii participă activ la organizarea comunicării, selectarea informației și definirea normelor discursului acceptabil. Personalizarea conținutului favorizează formarea bulelor informaționale, fragmentarea spațiului public și reducerea contactului cu perspective diverse. Totodată, clasificarea automată permite circulația conținutului vătămător și restricționează exprimările legitime. Cercetarea evidențiază importanța unui model echilibrat de moderare prin care se îmbină eficiența tehnologică cu supravegherea umană.
