Abstract:
Anul 1940 a fost un an de cotitură în istoria neamului româneasc. Această perioadă se caracterizează sub aspect economic, social, cultural, politic, prin anexarea forţată a Basarabiei de la România Mare, de către Uniunea Sovietică. Acţiunea dată fiind o consecinţă directă a semnării Pactului RibbentropMolotov(1939). Pactul era compus din două părţi : „Pactul de neagresiune si Protocolul adiţional secret ‘’. Semnînd Protocolul adiţional secret URSS îşi menţiona interesul deosebit pentru Basarabia ( punctul 3 ) : „În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană declară un total dezinteres faţă de aceste teritorii.’’ Schimbările survenite în Basarabia după anexare au fost influenţate atît de factorii obiectivi (noile condiţii istorice, transformări în domeniul politic, economic) cît şi de factorii subiectivi, în special modul de administrare a ţinutului de către forţele sovietice, erau aduşi mulţi „specialişti” din URSS care ocupau cele mai înalte posturi, au avut loc suprimarea gospodăriilor ţărăneşti individuale (colectivizarea), modificări în domeniul lingvistic, manipulări pe bază de principiu confesional. Problema care prezintă un interes deosebit pentru acest studiu de caz este nu doar impactul regimului sovietic asupra satului basarabean (1944-1950), dar şi rasfrîngerea lui asupra populatiei sec.XXI, în special domeniul lingvistic (cea mai ucigătoare armă îndreptată contra conştiinţei naţionale – bilingvismul). Drept obiect de cercetare minuţioasă a acestui studiu de caz , am examinat satul natal ‘’Mereni’’. Studiul de faţă are drept obiective