Abstract:
Dreptul succesoral roman dintr-una dintre cele mai importante ramuri ale dreptului privat Antichitate, având un impact semnificativ asupra evoluției sistemelor juridice moderne. În Roma Antică, transmiterea patrimoniului după decesul unei persoane se realizează prin voința testatorului, exprimată prin testament, fie prin regulile moștenirii legale, în absența unui act testamentar valabil. Această dualitate dintre libertatea de a dispune asupra bunurilor și limitările impuse de normele juridice reflectă echilibrul pe care romanii au încercat să-l mențină între voința individuală și interesele familiilor sau ale. Prezentul articol propune să analizeze principalele caracteristici ale dreptului succesoral roman, punând în evidență modul în care funcționează testamentul, ordinea de succesiune legală și influența acestor reguli asupra sistemelor juridice contemporane. Înțelegerea mecanismelor succesorale din Roma Antică nu este doar un exercițiu istoric, ci și un instrument util pentru a înțelege fundamentele dreptului său.