Abstract:
Chișinău a demonstrat tendința sa de a deveni o capitală europeană, ce este imposibil fără dezvoltări urbanistice. Metoda empirică a ajutat societății cetățenilor capitalei să sesizeze dificultățile lipsei infrastructurii pentru biciclete bine stabilite și dezvoltate. Administrația orașului deja a avut încercări de a integra infrastructură pentru biciclete în oraș care nu a fost gândit și pregătit pentru aceasta. La fel în măsură minoră au fost implicați specialiști în urbanism și folosite experiențe pozitive ale altor orașe. Având în considerare aceste fapte, lucrarea dată a cercetat posibilitatea și rezultatele armonizării infrastructurii pentru biciclete și transport public prin îmbinarea pistelor de biciclete cu stațiile de transport public, rute de biciclete temporare, experimentale sau variabile în dependență de zi, timp sau alți factori. Studierea experiențelor pozitive a altor orașe, părerilor cetățenilor, cicliștilor cu experiență și specialiștilor a domeniilor aferente a concluzionat că pașii descriși s-ar încadra cu succes în infrastructura Chișinăului, va contribui la scăderea poluării aerului, va descărca străzile și parcările.