Managementul chirurgical în traumatismul de nutriție la bovine

Abstract

Prin traumatismul de nutriție se subînțeleg tulburările provocate de corpii străini metalici care ajung cu hrana în prestomacile bovinelor. Printre bovinele adulte pot fi înregistrate până la 60-80% purtătoare de corpi străini, dintre care la 8-12% organele sunt traumate. La tineretul bovin frecvenţa este de 20-30%, dintre care la 3-6% sunt traumate organele interne. Dintre complicațiile care pot apărea la bovine în traumatismul de nutriţie fac parte: reticuloperitonita traumatică; dezvoltarea infecţiei chirurgicale în organele cavității abdominale şi toracice; supraîncărcarea rumenului şi împâstarea foiosului în 60-70% din cazuri [1]. Dat fiind faptul, că metodele conservative de tratament nu totdeauna se finalizează cu succes, s-a hotărât să folosim metoda chirurgicală - rumenotomia. Investigaţiile au fost efectuate în condiţii de teren în sectorul privat din satul Mândîc, raionul Drochia pe un număr de 6 bovine dintre care 2 erau în luna a 6 -a și respectiv a 7-a de gestaţie. Diagnosticul a fost pus în baza simptoamelor clinice şi metodelor funcționale existente. În scopul anesteziei peretelui abdominal lateral din stânga, s-a efectuat blocajul troncular, tip Magda şi Başkirov, iar pentru anestezia organelor cavităţii abdominale s-a efectuat blocajul suprapleural, tip Mosin. Laparatomia a fost efectuată în golul flancului stâng, prin incizia pielii, fasciei abdominale şi dilacerarea pe cale boantă a celor 3 muşchi din această regiune și incizia peritoneului. A urmat eventraţia unei porţiuni a rumenului, fixarea la dispozitivul tip Gherţen şi deschiderea porţiunii ruminale (rumenotomia). Astfel la 2 vaci s-a depistat supraîncărcarea rumenului şi împăstarea foiosului. Tot la acestea, pe fundul reţelei au fost identificați câte 3 corpi străini metalici liberi. La celelalte 3 vaci care gemeau în perioada preoperatorie, în reţea au fost depistaţi câte 2 corpi străini metalici (sârmă) cu lungimea de 6-8 cm, toate înfipte în ochiurile mucoasei peretelui reţelei în diferite locuri (cranio-vental, ventral din dreapta şi la un animal la fundul reţelei). Prin mişcări atente cu mâna, aceşti corpi au fost extraşi. După aceasta a urmat introducerea unui magnet fixat în palma operatorului care se plimbă pe suprafaţa mucoasei pentru a culege toate corpurile străine metalice neînfipte. Alte corpuri metalice nu au fost găsite. Indiferent de starea foiosului, la toate animalele a fost irigată cavitatea acesteia cu soluţie purgativă. Din rumen au fost evacuate numai masele solide. Următoarea etapă a fost aplicarea suturilor bietajate pe rumen cu catgut şi repunerea acestuia în cavitatea abdominală. În următoarea etapă s-a efectuat revizia cavităţii abdominale cu mâna (aderenţe şi abcese n-au fost depistate). Peretele abdominal a fost suturat obişnuit, iar pielea a fost suturată cu 3 burdoneţ. Tratamentul postoperator a constat în prescrierea antibioticilor cu resorbţie lentă. S-a recomandat dieta, semidieta (regim hidric) în prima zi, apoi barbotaje cu tărâţe, cartofi fierţi şi 40-50 g sare şi fân de bună calitate în cantităţi progresive, ajungând treptat în a 6-7-a zi la raţia obişnuită. În concluzii putem menționa că tratamentul chirurgical în traumatismul de nutriţie este obligator şi se efectuează în perioada acută a bolii, iar gestaţia animalelor nu este o contraindicaţie pentru operaţie.