Elementele combaterii integrate a bolilor în plantații viticole cu soiuri rezistente la Plasmopara viticola (Berk. & Curt.) Berl. & de Toni

Abstract

În plantațiile viticole cu soiuri sensibile la bolile cheie, necesitatea micșorării pierderilor de recoltă argumentează problema elaborării unor sisteme eficiente de măsuri profilactice și terapeutice, care ar stopa dezvoltărea ciupercilor Plasmopara viticola, Uncinula necator și Botrytis cinerea. Problema bolilor nu dispare în plantațiile viticole și în cazul cultivării soiurilor rezistente la atacul ciupercii Plasmopara viticola, deoarece în lipsa numeroaselor tratamente împotriva manei viței-de-vie, capătă o dezvoltare puternică antracnoza (Gloeosporium ampelophagum), excorioza (Phomopsis viticola) și brenerul (Pseudopeziza tracheiphila), care pot cauza pierderi de struguri la nivelul bolilor cheie. În acest context, apare necesitatea elaborării unor scheme de protecție a plantațiilor cu soiuri noi, în funcție de caracteristica imunologică a acestora. Eficiența metodei chimice de combatere a bolilor în plantațiile cu soiuri noi (Codreanca, Moldova, Mecita, Arcadia, Prezentabil ș.a.) determină necesitatea testării unor scheme de protecție, eficiente atât împotriva ciupercilor Plasmopara viticola și Uncinula necator, cât și împotriva ciupercilor Gloeosporium ampelophagum, Phomopsis viticola, Pseudopeziza tracheiphila. Scopul cercetărilor efectuate a fost elaborarea unor scheme de protecție integrată a plantațiilor viticole cu soiuri noi, rezistente la obiectele nocive cheie.