Lucrarea de față este o teză de master care examinează, într-o abordare integrată, modul în care un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) poate fi transpus eficient în practică într-un context urban caracterizat de presiuni crescânde asupra infrastructurii, de dezechilibre modale și de constrângeri instituționale. Cercetarea pornește de la premisa că valoarea reală a unui PMUD depinde nu doar de calitatea documentului strategic, ci și de capacitatea administrației publice de a asigura implementarea coerentă, de a măsura sistematic progresul și de a adapta intervențiile în funcție de rezultate și de schimbările de context. Scopul principal îl constituie fundamentarea teoretică și aplicativă a proceselor de implementare, monitorizare și adaptare ale PMUD, prin corelarea ghidajului european de tip SUMP cu realitățile normative și instituționale ale Republicii Moldova și prin valorificarea lecțiilor din experiențe europene relevante. În acest sens, lucrarea urmărește clarificarea responsabilităților actorilor locali, identificarea lacunelor care afectează coordonarea intersectorială și metropolitană, precum și definirea instrumentelor operaționale necesare pentru asigurarea continuității planului pe durata ciclului său de viață. Metodologia utilizată combină analiza documentară a literaturii de specialitate și a actelor normative cu studiul comparativ al unor practici europene și cu evaluarea situației municipiului Chișinău pe baza documentelor strategice, rapoartelor și datelor disponibile. Analiza comparativă este orientată către mecanisme concrete de guvernanță, monitorizare și adaptare, cu accent pe transferabilitatea soluțiilor la scara și capacitățile instituționale ale Chișinăului. Rezultatele evidențiază că PMUD Chișinău dispune de un cadru strategic coerent, iar unele măsuri au produs deja efecte vizibile, precum extinderea benzilor dedicate transportului public până la 49 km către sfârșitul anului 2024. În același timp, sunt constatate vulnerabilități sistemice legate de absența unui mecanism unitar de colectare a datelor și de raportare periodică, precum și de coordonarea insuficient formalizată între actorii urbani și periurbani, aspecte care pot diminua eficacitatea implementării pe termen mediu. Contribuția aplicativă a lucrării constă în formularea unui cadru de monitorizare adaptat (inclusiv un set de indicatori KPI) și a unui set de recomandări instituționale și de politici publice pentru consolidarea guvernanței PMUD, creșterea transparenței și orientarea deciziei publice spre rezultate măsurabile, în vederea menținerii relevanței planului până în 2030 și după această perioadă.
This master’s thesis investigates how a Sustainable Urban Mobility Plan (SUMP) can be translated into effective action in a city facing persistent congestion, limited infrastructure for active modes, and institutional and regulatory constraints. The study is grounded in the idea that a mobility plan becomes meaningful only when it is supported by a consistent implementation mechanism, a robust monitoring framework, and an adaptive governance model capable of responding to evidence and evolving urban conditions. The main aim is to develop a theoretical and practical foundation for the implementation–monitoring–adaptation cycle of a SUMP, by linking European SUMP guidance with the institutional and legal context of the Republic of Moldova, and by extracting transferable lessons from relevant European experiences. The thesis addresses responsibilities and coordination arrangements among local stakeholders, highlights gaps that hinder cross-sectoral and metropolitan collaboration, and emphasizes the need for operational instruments that sustain the plan across political and administrative cycles. Methodologically, the research combines documentary analysis of academic and policy literature and of applicable legal acts with a comparative review of selected European cases and an assessment of Chișinău’s current situation based on strategic documents, official reports, and available mobility data. The comparative component focuses on concrete governance and monitoring mechanisms, prioritizing approaches that can be realistically adapted to Chișinău’s scale and institutional capacity. Findings indicate that Chișinău’s SUMP provides a coherent strategic direction and that early measures have already delivered tangible outputs, including the extension of public transport dedicated lanes to 49 km by the end of 2024. However, the analysis also identifies structural weaknesses, notably the lack of an integrated data and reporting platform and the insufficiently formalized coordination between the city and surrounding peri-urban settlements. These issues may undermine the effectiveness and consistency of implementation if not addressed through institutional strengthening and clearer governance arrangements. The applied contribution of the thesis consists of proposing a tailored monitoring framework, including a set of KPIs, and a package of institutional and policy recommendations designed to improve accountability, transparency, and evidence-based decision-making. Ultimately, the study supports the consolidation of an adaptive SUMP model for Chișinău, ensuring that the plan remains operationally relevant up to 2030 and beyond.
Except where otherwise noted, this item's license is described as Attribution-NonCommercial-NoDerivs 3.0 United States