Recursul în procesul civil: între filtrul de legalitate și garantarea unui proces echitabil în jurisprudența Republicii Moldova

Abstract

Problematica studiului: Principalele probleme legate de recursul în procesul civil includ: admisibilitatea recursului prin filtrarea recursurilor la Curtea Supremă de Justiție, temeiurile de recurs: definirea și aplicarea corectă a motivelor de casare, procedura de judecare să asigure un proces echitabil în faza de recurs. Admisibilitatea recursului se referă la mecanismul prin care recursurile sunt verificate pentru a stabili dacă îndeplinesc condițiile necesare pentru a fi judecate de instanța supremă. Un recurs este considerat admisibil dacă îndeplinește anumite criterii, cum ar fi: motivele de recurs în care recursul trebuie să se bazeze pe motive de nelegalitate prevăzute expres de lege; condiția prejudiciului ca recurentul trebuie să demonstreze că hotărârea atacată i-a produs un prejudiciu material sau procesual; termenul de declarare: recursul trebuie declarat în termenul prevăzut de lege. Temeiurile de recurs reprezintă motivele de nelegalitate invocate de recurent pentru a solicita casarea hotărârii judecătorești: lipsa de incidență, deoarece recurenții invocă motive de recurs care nu se încadrează în cele prevăzute de lege; nelegalitatea versus netemeinicia, deseori recurenții confundă recursul cu apelul, solicitând o reexaminare a fondului cauzei, ceea ce depășește atribuțiile instanței de recurs; interpretarea greșită a legii, instanțele inferioare pot interpreta greșit o normă legală, ceea ce constituie motiv de casare. Problematica procedurii de judecare a recursului este legată de: celeritatea procesului, asigurarea unei soluționări rapide a recursului, fără a se ajunge la tergiversarea procesului; asigurarea dreptului la apărare: recurentul trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta argumentele în fața instanței de recurs; soluțiile instanței de recurs, analiza corectă a soluțiilor pe care le poate pronunța instanța de recurs, precum casarea cu trimitere sau casarea cu rejudecare. Metodologia de cercetare: La studierea temei se va utiliza o abordare complexă, combinând mai multe metode: metoda analizei juridice- studierea cadrului normativ național (Codul de procedură civilă, legi speciale) și a instrumentelor internaționale (Convenția Europeană a Drepturilor Omului); metoda comparativă- analiza comparativă a legislației și jurisprudenței naționale cu cele din alte jurisdicții europene; metoda studiului de caz- examinarea și interpretarea unor hotărâri judecătorești naționale și a hotărârilor CEDO relevante, pentru a ilustra concret problematica pusă în discuție; metoda dogmatică-sistematizarea și interpretarea conceptelor juridice legate de recurs, proces echitabil, acces la justiție și filtru de legalitate. Rezultatele: Studiile viitoare asupra recursului ar putea investiga: -impactul modificărilor legislative asupra eficienței și calității recursului; - analiza jurisprudenței Curții Supreme de Justiție pentru a identifica tendințele în materie de recurs; - posibile îmbunătățiri ale reglementării recursului, pentru a asigura o mai bună aplicare a legii.

Scientific issue of study: The main issues related to the recourse in civil proceedings include: the admissibility of the recourse by filtering the appeals to the Supreme Court of Justice, the legal basis for recourse: the correct definition and application of the counts for cassation, the trial procedure to ensure a fair trial in the appeal phase. The admissibility of the recourse refers to the mechanism by which the appeals are verified to determine whether they meet the necessary conditions to be judged by the supreme court. A recourse is considered admissible if it meets certain criteria, such as: the legal counts for a recourse in which the recourse must be based on reasons of illegality expressly foreseen for by law; the condition of prejudice that the appellant must demonstrate that the contested decision caused him material or procedural prejudice; the deadline for filing: the appeal must be filed within the deadline provided for by law. The legal count for recourse represent the reasons of illegality invoked by the appellant to request the annulment of the court decision: lack of incidence, because the appellants invoke reasons for appeal that do not fall within those provided by law; illegality versus lack of legal grounds, appellants often confuse the recourse with the appeal, requesting a reexamination of the merits of the case, which exceeds the powers of the court of appeal; misinterpretation of the law, lower courts may misinterpret a legal norm, which constitutes a reason for cassation appeal. The issue of the recourse procedure is related to: the celerity of the process, ensuring a rapid resolution of the recourse, without delaying the process; ensuring the right to defense: the appellant must have the opportunity to present his arguments before the court of recourse; the solutions of the court of recourse, the correct analysis of the solutions that the court of recourse can pronounce, such as cassation with a reference or cassation with rejudgement. Methodology of research. On studying the theme, a complex approach will be used, combining several methods: the judicial analysis method - studying the national regulatory framework (Code of Civil Procedure, special laws) and international instruments (European Convention on Human Rights); the comparative method - comparative analysis of national legislation and jurisprudence with those of other European jurisdictions; the case study method - examination and interpretation of r national court decisions and ECtHR’s decisions that are relevant, to concretely illustrate the issue under discussion; the dogmatic method - systematization and interpretation of legal concepts related to recourse, fair trial, access to justice and legality filter. Results: Future studies on the recourse could investigate: - the impact of legislative changes on the efficiency and quality of the recourse; - analysis of the case law of the Supreme Court of Justice to identify trends in the recourse; - possible improvements to the regulation of the recourse, to ensure better application of the law.