Scopul lucrării: elaborarea unui proiect arhitectural pentru conversia Penitenciarului nr. 13 din Chișinău într-un Hub al Industriilor Creative, care să soluționeze problemele centrului istoric al orașului, integrând patrimoniul istoric într-un spațiu multifuncțional sustenabil, adaptat cerințelor contemporane. Obiectivele generale: analiza componentelor istorice ale clădirii pentru identificarea elementelor revalorificabile; definirea etapelor de transformare arhitectural-urbanistică a sitului; stabilirea criteriilor de conversie pentru adaptarea structurii carcerale la funcțiunea de hub creativ; organizarea funcțională a spațiilor pentru noile utilizări; elaborarea strategiilor de reabilitare aliniate la normele de protecție a patrimoniului. Noutatea ştiinţifică: Lucrarea aplică pentru prima dată în Republica Moldova conceptele de patrimoniu dificil și evaluare multicriterială în analiza teoretică a conversiei penitenciarelor, adaptând principiile internaționale de intervenție la contextul arhitectural și urbanistic local. Semnificația teoretică: lucrarea contribuie la teoria conversiei funcționale a clădirilor istorice, oferind un model de intervenție arhitecturală sustenabilă, aplicabil altor situri similare din Republica Moldova. Medote utilizate: colectarea, prelucrarea și sistematizarea surselor literare, arhivistice, normative și online; metoda empirică prin cercetare directă cu fotofixare; analiza urbanistică și comparativă a caracteristicilor arhitecturale și funcționale; structurarea prin selecția și sistematizarea analogiilor, cu concluzii deductive-inductive; sinteza elementelor cheie pentru evidențierea specificului obiectului și utilizării sale sociale, proiectare și modelare 3d.
Purpose of the thesis: The project aims to develop an architectural proposal for converting Penitentiary No. 13 in Chișinău as a Creative Industries Hub, addressing issues of the city's historic center by integrating historical heritage into a multifunctional, sustainable space suited to contemporary needs. General objectives: Analysis of the building’s historical components to identify reusable elements; outlining stages of architectural and urban transformation; defining conversion criteria for adapting the carceral structure to a creative hub; organizing spaces for new uses; developing strategies aligned with heritage protection norms. Scientific novelty: This thesis applies for the first time in Moldova the concepts of difficult heritage and multicriteria evaluation in the theoretical analysis of prison conversion, adapting international intervention principles to the local architectural and urban context. Theoretical significance: The thesis contributes to the theory of adaptive reuse of historic buildings by offering a model of architectural, sustainable intervention applicable to similar sites in Moldova. Methods used: Collection, processing, and systematization of literary, archival, regulatory, and online sources; empirical research through on-site investigation with photographic documentation; urban and comparative analysis of architectural and functional characteristics; structuring through selection and systematization of analogues with inductive-deductive conclusions; synthesis of key elements to highlight the object’s specificity and social use; 3D design and modeling.