Aplicaţiile industriale ale diamantelor

Abstract

Diamantul (de la grecescul αδάμας – adámas, “indestructibil”) reprezintă una din varietăţile structurii cristaline în care atomii de carbon sunt aranjaţi în volum cubic cu feţe centrate, unde fiecarea atom de carbon are o legătură uniform covalentă stabilă cu ceilalţi 4 atomi de carbon învecinaţi. Diamantul este un material cu proprietăţi fizice superioare, dintre care cea mai remarcabilă este duritatea, urmată de conductibilitatea termică şi proprietăţile optice ale acestuia. În scara durităţii lui Mohs, diamantele ocupă cea mai înaltă poziţie, fiind cunoscut ca cel mai dur material natural existent. Aceste proprietăţi determină aplicaţiile industriale de bază a diamantului în tehnologia prelucrării materialelor, producerea microcipurilor etc.