Ştiinţele socio-umanistice şi progresul tehnico-ştiinţific - 2010: Recent submissions

  • LUNGU, Viorelia, Andrei (Tehnica UTM, 2010)
    On the one hand, the experience of the modern person shows that the usual learning - the simple reproduction of the past values, are not sufficient for equipping the person of the future, because the preparation with ...
  • ANTOCI, Arina (Tehnica UTM, 2010)
    Aş vrea să încep prin a defini principalele două tipuri ale conceptului de progres ce caracterizează perioada modernă a culturii occidentale. Pe de o parte, progresul este determinat într-un mod cu precumpănire cantitativ, ...
  • MOVILEANU, Pavel; VLAS, Sergiu (Tehnica UTM, 2010)
    The article is devoted to conceptual problems ef transition from a fatal-ture society characterized by social over-determinism that has led to human activity de personization, to a more open one in which the primay of ...
  • PASCARU, Ana (Tehnica UTM, 2010)
    Schimbările profunde, tratate drept urgente doar pentru societăţile ce încercau sa se debaraseze de tributul totalitar din Europa Centrală şi de Est în anii 90 ai secolului al XX-lea, nolens-volens au depăşit cadrul iniţial, ...
  • SPRINCEAN, Serghei L.; SPRINCEAN, Mariana L. (Tehnica UTM, 2010)
    Ingineria genetică ca fenomen specific etapei contemporane de dezvoltare a ştiinţei în genere, dar şi ca exponent al dezvoltării vertiginoase a progresului tehnico-ştiinţific, în mod special, lasă o amprentă adîncă în ...
  • PALADI, Adriana; OJOVANU, Vitalie (Tehnica UTM, 2010)
    Trăim într-o epocă a descoperirilor medicale spectaculoase destinate să ne asigure o viaţă pe cât de lungă pe atât de calitativă, dacă nu prin eradicarea cel puţin prin atenuarea suferinţei, determinată de condiţia ...
  • GUŢU, Vasile (Tehnica UTM, 2010)
    În ultimii 50 de ani problemele legate de fenomenul argumentării se găseşte în centrul atenţiei nu doar a logicienilor şi epistemologilor, ci şi al psihologilor, sociologilor, lingviştilor, juriştilor, politicienilor etc. ...
  • SLABU, Gheorghe (Tehnica UTM, 2010)
    În istorica şedinţă din 12 noiembrie 1857 a Divanului ad-hoc din Moldova, mare istoric, scriitor şi patriot al neamului românesc, Mihail Kogălniceanu avea să declare cu bună credinţă „sunt răzeş vechi şi băstinaş de pe ...
  • LOZOVANU, Ecaterina (Tehnica UTM, 2010)
    Experienţa ocupă un loc de frunte în cugetarea filosofică contemporană. Diferite sunt orientările acestei cugetări, dar ele apelează aproape toate, la experienţă, ca instanţa supremă de cunoştinţă. Nu e vorba de cucweririle ...
  • LOZOVANU, Ecaterina (Tehnica UTM, 2010)
    Adevăr şi eroare, pe lângă semnificaţia lor logică sau teoretică, au şi un adânc răsunet în totalitatea vieţii umane. După cum se accentuează tăria adevărului sau slăbiciunea lui, deci tăria erorii, viaţa erorii în întregul ...
  • CARTOFEANU, Manole (Tehnica UTM, 2010)
    În dicţionarul explicativ al limbii romîne „DEX‖ se spune „Corporativism – doctrină social – politică, apărută după primul război mondial care preconiza înlocuirea sindicatelor muncitoreşti cu corporaţii, organizaţii ...
  • VASILOS, Vasile (Tehnica UTM, 2010)
    Basarabia şi nordul Bucovinei în anul 1940 reprezintă o pagină de interes justificat atât datorită faptului că timp de aproape jumătate de secol, în istoriografia românească aceasta a fost un tabu, cea de la Chişinău ...
  • VASILOS, Vasile (Tehnica UTM, 2010)
    A vorbi la modul istoric despre politica externă a unei ţări, într-o perioadă sau alta a evoluţiei ei, nu înseamnă a te raporta exclusiv la trecut, ci şi, în mod obligatoriu, la prezent şi viitor. Valenţile unei politici ...
  • VASILOS, Vasile (Tehnica UTM, 2010)
    În astronomie, secolul al XVII-lea a fost o epocă de progrese extraordinare, datorate activităţilor de cercetare ale lui Kepler, Galilei, Huygens, Cassini, Newton, precum şi al altor savanţi. Aceasta a fost vârsta de aur ...
  • VANGHELI, Ion (Tehnica UTM, 2010)
    Legitimitatea, autoritatea şi eficienţa puterii politice ar fi să fie concomitent şi trăsături absolute ale puterii politice şi cerinţe universale faţă de ea când şi unde nu s-ar manifesta aceasta. Din păcate, sau, spre ...
  • BRAGA, Mihai (Tehnica UTM, 2010)
    La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea şcoala generală din SUA nu mai făcea faţă necesităţilor crescânde ale economiei, politicii, culturii şi societăţii. În şcoala începătoare şi medie partea ...
  • SAHARNEANU, Eudochia (Tehnica UTM, 2010)
    Postmodernismul, inaugurat la începutul anilor 60, recunoaşte natura traumatizată, alienată a existenţei umane. Într-o societate care se caracterizează prin „acceptarea totală a efemerului, fragmentării, discontinuităţii ...
  • LUPAN, Ştefan (Tehnica UTM, 2010)
    Teoria cunoaşterii a lui J. Locke este cunoscută în istoria filosofiei ca exprimare clasică a sensualismului. Însă alături de teza, care neagă orice cunoştinţe de până la experienţă, filosoful englez postulează două izvoare, ...
  • DUMITRAŞ, Tudor (2010)
    Legea morală constituie baza legitimităţii eticii. Ce este legea morală? Legea morală este norma care cere conceperea binelui şi evitarea răului. Crearea binelui este o datorie a fiinţei umane. De unde vine această lege? ...
  • ROŞCA, Ludmila (2010)
    Caracteristicile fundamentale ale lumii contemporane sunt determinate de rolul informaţiei, al tehnicii şi tehnologiilor în satisfacerea necesităţilor omului. O legitate a procesului socio-cultural reflectă modificarea ...

Search DSpace


Browse

My Account