Abstract:
Utilizarea pe scară largă a unor metale şi aliaje cu proprietăţi fizico-chimice şi fizico-mecanice tot mai ridicate a pus multe probleme legate de prelucrabilitatea lor. Prelucrarea metalelor şi aliajelor cu duritate ridicată (oţeluri refractare, inoxidabile, anticorosive, carburi metalice etc.) a dus la introducerea în industrie a procedeelor de prelucrare neconvenţionale, denumite şi electrotehnologii.Însă, datorită unui ş ir de dezavantaje, cum ar fi costul ridicat al instala ț iilor, costul înalt al materialelor auxiliare (ex. electrodulsculă), randamentul scăzut al unor instala ț ii, tehnologiile neconvenţionale se aplică mai des în domeniul industriei aeronautice, industriei automobilelor, industria militară. În celelalte domenii se utilizează pentru prelucrarea unor repere de excepţie (ex. elicele pentru propulsie navală, elicele turbinelor generatoare de la hidrocentrale, componente ale unor matriţe speciale, etc.)