Drumul spre independență: Alianța româno-rusă din 1877

Abstract

În contextul „chestiunii orientale” din a doua jumătate a secolului al XIXlea, procesul obținerii independenței României se înscrie în cadrul transformărilor politice și geopolitice din sud-estul Europei. Lucrarea evidențiază rolul decisiv al crizei orientale din anii 1875–1878 și al rivalităților dintre marile puteri europene în crearea unui context favorabil afirmării statului român. Sunt analizate principalele etape ale acestui proces, începând cu Congresul de la Paris din 1856 și evoluția statutului Principatelor Române, continuând cu încheierea convenției româno-ruse din 1877 și participarea activă a României la războiul ruso-turc. Un accent deosebit este pus pe contribuția militară a României în cadrul conflictului, în special în bătălia de la Plevna, precum și pe proclamarea independenței la 9 mai 1877. De asemenea, sunt evidențiate implicațiile diplomatice ale recunoașterii internaționale a independenței în anul 1878, în urma Congresului de la Berlin. În concluzie, independența României apare ca rezultatul conjugat al contextului internațional și al acțiunii politice și militare interne.

In the context of the “Eastern Question” in the second half of the 19th century, the process of gaining Romania’s independence was closely linked to the political and geopolitical transformations in Southeastern Europe. This paper highlights the decisive role of the Eastern Crisis of 1875–1878 and the rivalry among the great European powers in creating favorable conditions for the affirmation of the Romanian state. The study analyzes the main stages of this process, starting with the Congress of Paris in 1856 and the evolution of the status of the Romanian Principalities, continuing with the Romanian-Russian Convention of 1877 and Romania’s active participation in the Russo-Turkish War. Special attention is given to Romania’s military contribution, particularly in the Battle of Plevna, as well as to the proclamation of independence on May 9, 1877. The diplomatic implications of the international recognition of independence in 1878, following the Congress of Berlin, are also emphasized. In conclusion, Romania’s independence is presented as the result of both international circumstances and internal political and military actions.