Rolul educației ecologice în formarea competențelor pentru dezvoltare durabilă

Abstract

Educația ecologică reprezintă un pilon fundamental în arhitectura educației pentru dezvoltare durabilă (EDD), având potențialul de a transforma atitudini, comportamente și practici sociale în direcția protejării mediului și promovării echilibrului ecologic. Prezenta lucrare analizează rolul strategic al educației ecologice în cadrul EDD, evidențiind modul în care aceasta contribuie la formarea competențelor cognitive, socioemoționale și comportamentale necesare cetățenilor secolului XXI. Prin intermediul unei analize documentare și al studiilor empirice recente, lucrarea explorează mecanismele prin care educația ecologică influențează comportamentul sustenabil al studenților, evidențiind rolul medierii percepțiilor valorice economice, sociale și de sănătate. Se argumentează că integrarea educației ecologice în curricula universitară, coroborată cu activități practice și experimentale, generează efecte semnificative asupra adopției unui stil de viață responsabil din punct de vedere ecologic. De asemenea, se discută provocările actuale privind transformarea mediilor de învățare, construirea capacităților educatorilor și mobilizarea tinerilor în acțiuni locale pentru sustenabilitate, în conformitate cu Cadrul EDD pentru 2030 promovat de UNESCO. Concluziile evidențiază necesitatea unor politici educaționale coerente care să susțină tranziția către o societate sustenabilă prin intermediul educației ecologice de calitate.

Ecological education represents a fundamental pillar within the architecture of Education for Sustainable Development (ESD), possessing the potential to transform attitudes, behaviors, and social practices towards environmental protection and ecological balance promotion. This paper analyzes the strategic role of ecological education within ESD, highlighting how it contributes to developing the cognitive, socio-emotional, and behavioral competencies required by 21st-century citizens. Through documentary analysis and recent empirical studies, the work explores the mechanisms by which ecological education influences students' sustainable behavior, emphasizing the mediating role of economic, social, and health value perceptions. It is argued that integrating ecological education into university curricula, combined with practical and experimental activities, generates significant effects on adopting environmentally responsible lifestyles. Furthermore, current challenges regarding transforming learning environments, building educators' capacities, and mobilizing youth in local sustainability actions are discussed, in accordance with the ESD for 2030 Framework promoted by UNESCO. The conclusions highlight the need for coherent educational policies supporting the transition towards a sustainable society through quality ecological education.