Aspectele etico-juridice ale deținuților cu dizabilități mintale în sistemul penitenciar: Între responsabilitate juridică și intervenție clinică bazată pe dovezi

Abstract

Populația carcerală cu dizabilități mintale este extrem de vulnerabilă, având o prevalență ridicată a tulburărilor psihiatrice asociate cu multiple comorbidități. Etico-juridic, cadrul normativ (Legea nr. 114/2024, Codul de Executare, art. 289) obligă statul să asigure evaluare, tratament și protecție adecvată. Principiile etice ale non-maleficenței și protecției persoanelor vulnerabile orientează intervenția în situațiile de criză. Integrarea instrumentelor bazate pe dovezi — evaluarea riscului suicidar, protocoalelor clinice și intervențiile psihosociale — sunt esențiale pentru asigurarea dreptului la sănătate în detenție, reducerea incidentelor critice și consolidarea reintegrării.

The prison population with mental disabilities is extremely vulnerable, with a high prevalence of psychiatric disorders associated with multiple comorbidities. From an ethical-legal perspective, the normative framework (Law no. 114/2024, Enforcement Code, art. 289) obliges the state to ensure appropriate evaluation, treatment, and protection. The ethical principles of nonmaleficence and the protection of vulnerable persons guide intervention in crisis situations. The integration of evidence-based tools — suicide risk assessment, clinical protocols, and psychosocial interventions — is essential for safeguarding the right to health in detention, reducing critical incidents, and strengthening reintegration.