Măsurile de asigurare a procedurii de executare silită

Abstract

Problematica studiului rezidă în cercetarea doctrinei și legislației în vigoare referitoare la aplicarea măsurilor de executare care ne direcționează spre concluzia că măsurile de asigurare reprezintă instrumente sau metode prevăzute de legislația Republicii Moldova indispensabile executării silite documentelor executorii. Obiective: pentru realizarea scopului propus, au fost identificate următoarele obiective de cercetare: investigarea retrospectivă a apariției, evoluției și consolidării instituțiilor analizate; examinarea doctrine și cadrului normativ intern și comparat cu legislația altor state (Franța, Germania, România, Italia, Spania și Federația Rusă), identificând particularitățile fiecărei reglementări; delimitarea elementelor comune și a diferențelor; definirea noțiunii, a caracterelor și a naturii juridice ale drepturilor subiective analizate; formularea de concluzii proprii și propuneri de lege ferenda pentru îmbunătățirea legislației. Metode aplicate la realizarea cercetării: se bazează pe utilizarea unui ansamblu de metode științifice, printre care metoda dialectică, logico-formală, comparativă, formal-juridică și istorică, toate aplicate pentru a asigura atât fundamentarea teoretică, cât și relevanța practico-normativă a analizei. Rezultatul concret obţinut: A fost argumentată necesitatea definirii măsurilor de executare silită ca instituție juridică, ca raport juridic și ca drept subiectiv, reflectării caracterelor juridice ale acestora, scoaterii în evidență a avantajelor pe care le prezintă față de alte drepturi subiective, pentru înțelegerea corectă a esenței și naturii juridice. Au fost formulate propuneri concrete în vederea necesității fortificării instituției executării silite, pentru a oferi subiecților vizați garanții ferme de aducere la îndeplinire a executării.

Study issue: pentru realizarea scopului propus, au fost identificate următoarele obiective de cercetare: investigarea retrospectivă a apariției, evoluției și consolidării instituțiilor analizate; examinarea cadrului normativ intern și comparat cu legislația altor state (Franța, Germania, România, Italia, Spania și Federația Rusă), identificând particularitățile fiecărei reglementări; delimitarea elementelor comune și a diferențelor; definirea noțiunii, a caracterelor și a naturii juridice ale drepturilor subiective analizate; formularea de concluzii proprii și propuneri de lege ferenda pentru îmbunătățirea legislației. Objectives: To achieve the proposed goal, the following research objectives were identified: retrospective investigation of the emergence, evolution and consolidation of the analyzed institutions; examination of the internal regulatory framework and comparison with the legislation of other states (France, Germany, Romania, Italy, Spain and the Russian Federation), identifying the particularities of each regulation; delimitation of common elements and differences; definition of the notion, characters and legal nature of the analyzed subjective rights; formulation of own conclusions and proposals de lege ferenda for improving the legislation. Methods applied to conduct research: is based on the use of a set of scientific methods, including the dialectical, logical-formal, comparative, formal-legal and historical methods, all applied to ensure both the theoretical foundation and the practical-normative relevance of the analysis. The concrete result obtained: The need to define enforcement measures as a legal institution, as a legal relationship and as a subjective right, to reflect their legal characteristics, to highlight the advantages they present over other subjective rights, for the correct understanding of the essence and legal nature, was argued. Concrete proposals were formulated regarding the need to strengthen the institution of enforcement, in order to provide the subjects concerned with firm guarantees for the implementation of the enforcement.