The influence of Islamic ideologies on terrorism and terrorism financing

Abstract

Despite extensive counter-terrorism and financial control measures, Nigeria continues to face violent Islamist insurgency. The persistence of terrorist groups including Boko Haram underscores a critical gap in national counter-terrorism strategy: the absence of coordinated, state-led faith-based de-radicalization programs. This study argues that the lack of institutionalized religious de-radicalization initiatives has contributed to the endurance of Islamist terrorism by enabling doctrinal reframing that legitimizes violence and sustains terrorism financing. Drawing on Social Movement Theory, the study employs a theory-building qualitative synthesis and iterative thematic analysis of peer-reviewed literature, official reports, investigative journalism, and primary doctrinal texts. (a) It examines how Boko Haram reinterprets zakat, sadaqah, hawala, taghūt, takfīr, and jihad to construct diagnostic, prognostic, and motivational frames, and (b) evaluates ideological gaps in Nigeria’s counterterrorism programs. Evidence reveal that doctrinal reframing underpins recruitment and fundraising through unregulated charitable and hawala networks, while existing state responses remain largely kinetic and theologically disengaged. The study recommends integrating well-resourced, state-led faith-based de-radicalization programs anchored in credible theological counter-narratives, clerical partnerships, and regulated charitable flows to complement security efforts, strengthen community trust, and achieve measurable prevention outcomes.

În ciuda măsurilor extinse de combatere a terorismului și de control financiar, Nigeria continuă să se confrunte cu o insurecție islamistă violentă. Persistența grupurilor teroriste, inclusiv Boko Haram, subliniază o lacună critică în strategia națională de combatere a terorismului: absența unor programe coordonate, conduse de stat și îndreptate spre deradicalizare. Acest studiu susține că lipsa inițiativelor instituționalizate de deradicalizare religioasă a contribuit la rezistența terorismului islamist, permițând o reformulare doctrinară care legitimează violența și susține finanțarea terorismului. Bazându-se pe teoria mișcărilor sociale, studiul utilizează o sinteză calitativă de construire a teoriei și o analiză tematică iterativă a literaturii evaluate de colegi, a rapoartelor oficiale, a jurnalismului de investigație și a textelor doctrinare primare. (a) Examinează modul în care Boko Haram reinterpretează diferite curente religioase precum zakat, sadaqah, hawala, taghūt, takfīr și jihad pentru a construi cadre diagnostice, prognostice și motivaționale, precum și (b) evaluează lacunele ideologice din programele de combatere a terorismului din Nigeria. Dovezile arată că reformularea doctrinară stă la baza recrutării și strângerii de fonduri prin intermediul rețelelor caritabile nereglementate, în timp ce răspunsurile existente ale statelor rămân în mare parte dezangajate din punct de vedere teologic. Studiul recomandă integrarea unor programe de deradicalizare bazate pe credință, conduse de stat și dotate cu resurse suficiente, ancorate în contra-narațiuni teologice credibile, parteneriate clericale și fluxuri caritabile reglementate pentru a completa eforturile de securitate, a consolida încrederea comunității și a obține rezultate măsurabile în materie de prevenție.