Exploring the economic and environmental impact of wine tourism in emerging and developed economies

Abstract

Over recent decades, wine tourism underwent accelerated development, evolving into a distinct segment of the tourism industry. As consumer preferences shifted towards authentic, sustainable, and culturally enriched experiences, wine tourism proved well-positioned for growth. Located at the crossroads of agriculture, the wine industry, heritage, and regional development, it reinforced its role as a strategic tool for enhancing the competitiveness of wine regions, particularly in transitioning economies. This study applied a mixed-methods approach combining quantitative and qualitative techniques, including comparative analysis, content examination of theoretical models, documentary review, and linear regression. This framework enabled the exploration of correlations between wine tourism performance and macroeconomic indicators. The findings indicated that success in wine tourism was less dependent on GDP per capita and more strongly influenced by factors such as wine heritage, vineyard density, infrastructure quality, branding strategies, and communication effectiveness. Moldova illustrated this dynamic by ranking fifth globally in wine tourism, despite modest macroeconomic performance. The research contributed to consolidating wine tourism as a vector for inclusive and sustainable regional development. It also emphasized the potential of emerging economies to attain international visibility by leveraging cultural assets, innovating tourism offerings, and aligning with global sustainability trends.

În ultimele decenii, turismul vitivinicol a cunoscut o dezvoltare accelerată, devenind un segment distinct al industriei turismului. Pe măsură ce preferințele consumatorilor s-au orientat către experiențe autentice, durabile și îmbogățite din punct de vedere cultural, turismul vitivinicol s-a dovedit bine poziționat pentru creștere. Situat la intersecția dintre agricultură, industria vinului, patrimoniu și dezvoltare regională, acesta și-a consolidat rolul de instrument strategic pentru creșterea competitivității regiunilor viticole, în special în economiile în tranziție. Acest studiu a aplicat o abordare mixtă a metodelor care combină tehnici cantitative și calitative, inclusiv analiza comparativă, examinarea conținutului modelelor teoretice, revizuirea documentelor și regresia liniară. Acest cadru a permis explorarea corelațiilor dintre performanța turismului vitivinicol și indicatorii macroeconomici. Constatările au indicat că succesul în turismul vitivinicol depinde mai puțin de PIB-ul pe cap de locuitor și este mai puternic influențat de factori precum patrimoniul vitivinicol, densitatea podgoriilor, calitatea infrastructurii, strategiile de branding și eficiența comunicării. Moldova a ilustrat această dinamică prin clasarea pe locul cinci la nivel mondial în ceea ce privește turismul vitivinicol, în ciuda performanțelor macroeconomice modeste. Cercetarea a contribuit la consolidarea turismului vitivinicol ca vector al dezvoltării regionale incluzive și durabile. De asemenea, a subliniat potențialul economiilor emergente de a obține vizibilitate internațională prin valorificarea activelor culturale, inovarea ofertelor turistice și alinierea la tendințele globale de durabilitate.