Principii de cartografiere a zonelor vulnerabile la secetă

Abstract

Lucrarea de licență abordează tema vulnerabilității la secetă în Republica Moldova, cu scopul de a identifica și cartografia zonele cele mai expuse acestui fenomen, cu accent pe terenurile agricole. Scopul principal al lucrării constă în elaborarea unei metodologii eficiente pentru determinarea zonelor vulnerabile la secetă, utilizând tehnologii moderne de analiză spațială. Pentru atingerea acestui scop, au fost stabilite următoarele obiective: analiza principalilor factori climatici și de mediu care contribuie la apariția și intensificarea secetei; colectarea și procesarea datelor relevante din surse geospațiale; integrarea acestora într-un sistem GIS; aplicarea unei metode de evaluare multi-criterială pentru modelarea gradului de vulnerabilitate la secetă. Metoda utilizată în cadrul lucrării a fost analiza spațială GIS, care a permis integrarea și interpretarea datelor climatice (precipitații, temperaturi medii, umiditate a solului etc.), topografice și pedologice. Informațiile obținute au fost supuse unei ponderări în funcție de relevanța fiecărui factor în declanșarea secetei, iar rezultatele au fost sintetizate sub forma unei hărți tematice. Rezultatul final constă în identificarea unei zone de interes din Republica Moldova care prezintă un grad ridicat de vulnerabilitate la secetă, zonă ce coincide, cel mai probabil, cu regiuni cu utilizare agricolă intensă. Această hartă poate servi ca suport pentru luarea deciziilor în domeniul agriculturii durabile, planificării teritoriale și al gestionării riscurilor climatice.

This bachelor's thesis addresses the issue of drought vulnerability in the Republic of Moldova, aiming to identify and map the areas most exposed to this phenomenon, with a focus on agricultural land. The main goal of the study is to develop an effective methodology for determining drought-prone zones using modern spatial analysis technologies. To achieve this goal, the following objectives were set: analysis of the main climatic and environmental factors contributing to the occurrence and intensification of drought; collection and processing of relevant data from geospatial sources; integration of these data into a GIS system; and application of a multi-criteria assessment method to model the degree of drought vulnerability. The primary method applied in the research was GIS-based spatial analysis, which enabled the integration and interpretation of climatic data (precipitation, average temperature, soil moisture, etc.), topographic, and soil information. These data were weighted based on the relevance of each factor in riggering drought conditions, and the results were synthesized into a thematic map. The final result is the identification of an area of interest in the Republic of Moldova that shows a high level of vulnerability to drought, most likely overlapping with regions of intensive agricultural use. This map can be used as a support tool for decision-making in sustainable agriculture, spatial planning, and climate risk management.