https://repository.utm.md/handle/5014/36287 Tue, 26 May 2026 23:20:31 GMT 2026-05-26T23:20:31Z https://repository.utm.md/handle/5014/36303 Application of gas chromatography-ion mobility spectrometry (GC-IMS) to characterize volatile signatures of Fetească Neagră wines from the IGP Ștefan Vodă region WANG, Fei; YAO, Meiling; ARPENTIN, Gheorghe Wine aroma is a key determinant of quality and typicity, shaped by complex mixtures of volatile compounds. Traditional methods such as GC-MS provide detailed chemical information but are often time consuming and less suited for rapid terroir studies. This study hypothesized that gas chromatography-ion mobility spectrometry (GC-IMS) can differentiate wines from neighboring vineyards within the same protected geographical indication (PGI). The objective was to evaluate its applicability for profiling volatile compounds in wines from three vineyards of the PGI Ștefan Vodă region in Moldova. Microvinification was carried out with Fetească Neagră grapes harvested at technological maturity in 2022, and the resulting wines were analyzed by GC-IMS. Three dimensional spectra, two dimensional projections, differential mapping, and fingerprint plots revealed vineyard specific volatile profiles. Wine from Purcari was characterized by higher levels of esters, Cimișlia by carbonyls and terpenes, and Căușeni by higher alcohols and acetate esters. These results confirm that GC-IMS can capture subtle vineyard level differences and provide unique chemical fingerprints.; Aroma vinului este un determinant esențial al calității și tipicității, fiind modelată de amestecuri complexe de compuși volatili. Metodele tradiționale, precum GC-MS, oferă informații chimice detaliate, dar sunt adesea consumatoare de timp și mai puțin adecvate pentru studii rapide asupra terroirului. Acest studiu a emis ipoteza că cromatografia gazoasă cu spectrometrie de mobilitate ionică (GC-IMS) poate diferenția vinurile provenite din vii învecinate, aflate în cadrul aceleiași regiuni cu indicație geografică protejată (IGP). Obiectivul a fost evaluarea aplicabilității acestei metode pentru profilarea compușilor volatili din vinurile a trei vii din regiunea cu IGP Ștefan Vodă din Republica Moldova. Microvinificarea a fost realizată cu struguri Fetească Neagră recoltați la maturitate tehnologică în 2022, iar vinurile obținute au fost analizate prin GC-IMS. Spectrele tridimensionale, proiecțiile bidimensionale, hărțile diferențiale și diagramele de tip „fingerprint” au evidențiat profiluri volatile specifice fiecărei plantații de viță de vie. Vinul din Purcari s-a caracterizat prin niveluri mai ridicate de esteri, cel din Cimișlia prin compuși carbonilici și terpene, iar cel din Căușeni prin concentrații mai mari de alcooli superiori și de esteri ai acidului acetic. Aceste rezultate confirmă faptul că GC-IMS poate detecta diferențe subtile la nivel de vie și poate furniza amprente chimice unice. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/36303 2025-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/36302 Smart technologies and artificial intelligence in viticulture SCUTARU, Iurie; SCLIFOS, Aliona Every technological innovation is a step forward in the development of human society. Almost all areas of life have been affected by the digital industry, including winemaking. The digitization process is widely implemented in order to obtain high-quality products, increase crop yields, verify counterfeit wine products, and automate the work process. Any digital technology can be used for the benefit of mankind, and the use of drones in winemaking is already accepted and recognized. The International Organization of Vine and Wine (OIV) has launched a new digital monitoring center with the aim of identifying key trends in digitalization and how new technologies can be applied in the vine and wine sector. The initiative aims to provide updates on digital/technological trends in the vine and wine sector. This paper analyzes various digital technologies used throughout the value chain: vineyard, winery, and distribution. Artificial intelligence, robotics, satellite imaging, the Internet of Things (IoT), and blockchain are some of the technologies included. For each of these, a definition has been included, as well as their application in the wine sector and their future prospects. Digital transformation offers the wine sector an opportunity to gain efficiency, transparency, productivity, open up to new business models/value propositions, and improve sustainability.; Fiecare inovație tehnologică este un pas înainte în dezvoltarea societății umane. Aproape toate domeniile vieții au fost afectate de industria digitală, printre care și domeniul vinificației. Procesul de digitalizare este implementat pe larg în cadrul obținerii unor produse de înaltă calitate, majorării volumului de recoltă, verificarea produselor vitivinicole contrafăcute și automatizarea procesului de muncă. Orice tehnologie digitală poate fi folosită în folosul omului, iar utilizarea dronelor în domeniul vinificației este deja acceptată și recunoscută. Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) a lansat un nou centru de monitorizare digitală cu scopul de a identifica principalele tendințe în digitalizare și modul în care noile tehnologii pot fi aplicate în sectorul viei și vinului. Se propune inițiativa de a oferi actualizări privind tendințele digitale/ tehnologice din sectorul viei și vinului. În lucrarea dată s-au analizat diferite tehnologii digitale utilizate pe parcursul etapelor lanțului de valoare: vie, cramă și distribuție. Inteligența artificială, robotica, imagistica prin satelit, Internet of Things (IoT) și blockchain sunt câteva dintre tehnologiile incluse. Pentru fiecare dintre acestea a fost inclusă o definiție, precum și aplicația lor în sectorul vinicol și perspectivele lor viitoare. Transformarea digitală oferă oportunitate sectorului vinicol de a câștiga eficiență, transparență, productivitate, de a se deschide către noi modele de afaceri/propuneri de valoare și de a îmbunătăți durabilitatea. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/36302 2025-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/36301 The use of bioprotective yeasts to reduce sulfite consumption in winemaking CUPCEA, Nicolai; STURZA, Rodica EU Regulation 2019/934 and consumer demand for "low-sulfite" wines necessitate alternative microbiological preservation strategies. Non-Saccharomyces yeasts— Metschnikowia pulcherrima and Torulaspora delbrueckii—suppress spoilage organisms through multi-pathway bioprotection (iron chelation, nutrient competition, oxygen depletion, cellcontact inhibition) without compromising fermentation or wine composition. This study presents the first Moldavian field trial validating bioprotective yeast efficacy. White wine must from Codru region (Glera and Fetească Regală cultivars) was inoculated with Zymaflore Égide TDMP and subsequently fermented with Saccharomyces cerevisiae. Analysis was performed by ISO 17025-accredited laboratory (LTPA). Results demonstrated 32–50% SO₂ reduction vs. traditional baseline. Volatile acidity (0.43–0.44 g/L) remained at 40% of EU threshold, confirming acetic acid bacteria suppression. Heavy metals and sodium levels remained significantly below regulatory limits, confirming market compliance. Bioprotective yeasts represent a validated, commercially proven alternative for Moldavian white wine production, aligning with global sustainability trends and enabling premium market positioning.; Regulamentul UE 2019/934 și cererea consumatorilor pentru vinuri „cu conținut scăzut de sulfiți” impun strategii alternative de conservare microbiologică. Drojdiile non-Saccharomyces (Metschnikowia pulcherrima și Torulaspora delbrueckii) suprimă organismele de alterare prin bioprotecție (chelarea fierului, competiția pentru nutrienți, epuizarea oxigenului) fără a compromite fermentația. Acest studiu raportează rezultatele primelor teste de teren efectuate în condițiile Republicii Moldova, care validează eficacitatea drojdiilor bioprotectoare pe musturi de struguri albi din regiunea Codru (soiurile Glera și Fetească Regală). Rezultatele au demonstrat o reducere de sulfiți 32–50% față de metodele tradiționale, menținând aciditatea volatilă la doar 40% din pragul UE. Nivelurile de metale grele și sodiu au rămas mult sub limitele de reglementare, confirmând corespunderea vinului cerințelor pieței și potențialul de poziționare premium a vinurilor moldovenești cu conținut redus de sulfiți. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/36301 2025-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/36300 Effect of grape skin incorporation on the quality of a dairy-based frozen dessert RUSEVA, Olga; COVALIOV, Eugenia; SUHODOL, Natalia; DESEATNICOVA, Olga; RESITCA, Vladislav The valorisation of winemaking by-products is an important approach for the development of functional foods. This study investigated the effect of grape skin powder (GSP, 0–10%, m/m) incorporation on the quality of a laboratory-scale dairy-based frozen dessert prototype. Five formulations (0, 2.5, 5.0, 7.5 and 10% GSP) were evaluated in terms of physicochemical properties, oxidative stability, colour parameters, microbiological quality and sensory acceptability. Increasing GSP levels led to a progressive decrease in pH (6.72– 5.62) and a slight increase in fat content (26.25–27.66%), while dry matter remained above 54%. Lipid oxidation during frozen storage was reduced in GSP-fortified samples, with peroxide values decreasing from 1.70 meq O₂/kg fat in the control to 1.36 meq O₂/kg fat at 10% GSP after 28 days. Pronounced colour changes were observed (ΔE* = 37–55), associated with grape skin anthocyanins. Functional enrichment was confirmed by increased total polyphenol content (up to 139 mg GAE/100 g) and antioxidant activity (up to 33.6%). Moderate GSP addition (2.5–5.0%) was associated with lower microbial counts, while higher levels introduced additional indigenous microflora. Sensory evaluation indicated good overall acceptability, with the 5% GSP formulation providing the most balanced profile. Overall, grape skin powder shows strong potential as a functional ingredient for dairy-based frozen desserts.; Valorificarea subproduselor din vinificație reprezintă o direcție importantă pentru dezvoltarea alimentelor funcționale. Prezentul studiu a investigat efectul incorporării pulberii de pieliță de struguri (GSP, 0–10%, m/m) asupra calității unui desert lactat congelat, obținut la scară de laborator. Cinci formulări (0, 2,5, 5,0, 7,5 și 10% GSP) au fost evaluate din punct de vedere al proprietăților fizico-chimice, stabilității oxidative, parametrilor de culoare, calității microbiologice și acceptabilității senzoriale. Creșterea nivelului de GSP a determinat o scădere progresivă a pH-ului (6,72–5,62) și o ușoară creștere a conținutului de grăsime (26,25–27,66%), în timp ce substanța uscată a rămas peste 54% pentru toate probele. Oxidarea lipidică în timpul depozitării la congelare a fost redusă în probele fortificate cu GSP, valoarea peroxidică scăzând de la 1,70 meq O₂/kg grăsime în proba martor la 1,36 meq O₂/kg grăsime pentru 10% GSP după 28 de zile. S-au observat modificări cromatice pronunțate (ΔE* = 37–55), asociate cu antocianinele din pielița de struguri. Îmbogățirea funcțională a fost confirmată prin creșterea conținutului total de polifenoli (până la 139 mg GAE/100 g) și a activității antioxidante (până la 33,6%). Nivelurile moderate de GSP (2,5–5,0%) au fost asociate cu încărcături microbiene mai reduse, în timp ce adaosurile mai mari au introdus microfloră indigenă suplimentară. Evaluarea senzorială a indicat o bună acceptabilitate generală, formularea cu 5% GSP prezentând cel mai echilibrat profil. În ansamblu, pulberea de pieliță de struguri prezintă un potențial ridicat ca ingredient funcțional pentru deserturile lactate congelate. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/36300 2025-01-01T00:00:00Z