https://repository.utm.md/handle/5014/8303 Wed, 04 Nov 2026 18:19:06 GMT 2026-11-04T18:19:06Z https://repository.utm.md/handle/5014/37734 Algorithmic content moderation and freedom of expression in the ageof artificial intelligence BARCARI, Dina This study examines the relationship between algorithmic content moderation and freedom of expression in the age of artificial intelligence, highlighting the balance between protecting users from harmful content and safeguarding legitimate speech. Its main objective is to analyse how algorithmic systems shape communication practices, individual autonomy, identity formation, intergroup relations and the distribution of visibility in the digital public sphere. The research is predominantly theoretical and interdisciplinary, drawing on conceptual and interpretive analysis from the perspectives of anthropology and the philosophy of technology. The findings show that algorithms play an active role in structuring communication, selecting information and defining the norms of acceptable discourse. Content personalisation fosters filter bubbles, fragments the public sphere and reduces exposure to diverse perspectives. At the same time, automated classification may both allow harmful content to circulate and restrict legitimate expression. The study underlines the importance of a balanced moderation model that combines technological efficiency with human oversight.; În această cercetare este examinată relația dintre moderarea algoritmică a conținutului și libertatea de exprimare în era inteligenței artificiale, prin care se evidențiază echilibrul dintre protejarea utilizatorilor împotriva conținutului vătămător și respectarea libertății discursului legitim. Obiectivul principal al lucrării constă în analiza modului în care sistemele algoritmice influențează practicile de comunicare, autonomia individuală, construirea identității, relațiile dintre grupuri și distribuirea vizibilității în spațiul public digital. Metodologia cercetării are un caracter predominant teoretic și interdisciplinar, bazându-se pe analiza conceptuală și interpretativă din perspectivele antropologiei și filosofiei tehnologiei. Rezultatele analizei demonstrează că algoritmii participă activ la organizarea comunicării, selectarea informației și definirea normelor discursului acceptabil. Personalizarea conținutului favorizează formarea bulelor informaționale, fragmentarea spațiului public și reducerea contactului cu perspective diverse. Totodată, clasificarea automată permite circulația conținutului vătămător și restricționează exprimările legitime. Cercetarea evidențiază importanța unui model echilibrat de moderare prin care se îmbină eficiența tehnologică cu supravegherea umană. Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/37734 2026-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/37733 The role of the prosecutor in ordinary appeals in criminal proceedings OSOIANU, Tudor; CALENDARI, Dumitru Research on the prosecutor’s participation in the trial stage of criminal proceedings, and on the prosecutor’s procedural powers and duties, remains of continuing relevance. This article examines the rules of criminal procedure and the legal doctrine governing the prosecutor’s participation, as the prosecuting party, in the trial stage, specifically in ordinary appeal proceedings. The research problem lies in providing a sound theoretical basis for how the prosecutor should participate in ordinary appeals and for the procedural steps the prosecutor is required to take at this stage. To this end, the article also proposes an algorithm of actions, framed as methodological guidance for prosecutors.; Cercetările științifice privind participarea procurorului la faza judecății în procesul penal, competențele și atribuții procesuale rămân întotdeauna de actualitate. În articol a fost efectuată o cercetare a normelor procesual-penale și doctrinei cu privire la participarea procurorului, ca parte a acuzării în procesul penal, la faza judecății în etapele căilor ordinare de atac. Problema științifică constă în fundamentarea științifică a modului de participare și necesitatea îndeplinirii și desfășurării anumitor pași procesuali de către procuror în căile ordinare de atac, inclusiv constituirea unui algoritm al acțiunilor sub formă de recomandare metodologică pentru procurori. Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/37733 2026-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/37732 The exepmption of minors from criminal liability and release from punishment under the criminal legislation of the Republic of Moldova. A comparative analysiswith Romanian Criminal Law TĂNĂSESCU, Camil; ZOANĂ CRĂCIUNESCU, Maria Gabriela; APĂRECE, Oleg This article examines exemption from criminal liability under Article 54 of the Criminal Code of the Republic of Moldova and release from punishment of juveniles under Article 93 of the Criminal Code of the Republic of Moldova, in conjunction with the application of educational coercive measures prescribed by Article 104 of the same Code. Drawing upon the legislation in force, international standards, and a comparison with the Romanian Criminal Code, the study identifies several dysfunctions, including divergent assessment criteria, inconsistencies concerning the relevant age threshold, the limitation of educational measures until the age of majority, the absence of a statutory definition of systematic evasion, and insufficient official interpretation. Particular attention is devoted to persons who committed an offence as juveniles but attained the age of majority before the release decision was examined; for this category, the article proposes a methodology for application de lege lata. Drawing on the Romanian model, which provides for fixed durations of the measures, a graduated system of sanctions for non-compliance in bad faith, as stipulated in Article 123 of the Romanian Criminal Code, and the continued application of the juvenile regime after the attainment of the age of majority, as provided for in Article 134 of the same Code, proposals for de lege ferenda are formulated.; Articolul analizează liberarea de răspundere penală reglementată la art. 54 CP RM și liberarea de pedeapsă a minorilor prevăzută la art. 93 CP RM, cu aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter educativ stipulate la art. 104 CP RM. Pe baza legislației în vigoare, a standardelor internaționale și a comparației cu Codul penal al României, studiul identifică disfuncții privind criteriile de apreciere divergente, vârsta de referință, limitarea măsurilor educative până la majorat, lipsa definiției legale a eschivării sistematice și interpretarea oficială insuficientă. O atenție specială este acordată persoanei care a săvârșit infracțiunea ca minor, dar a devenit majoră până la examinarea liberării, pentru care este propusă o metodologie de aplicare de lege lata. Pornind de la modelul român (durate fixe ale măsurilor, sancționarea graduală a nerespectării cu rea credință, prevăzută la art. 123 CP RO, și menținerea regimului minorității după majorat, prevăzută la art. 134 CP RO), sunt formulate propuneri de lege ferenda. Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/37732 2026-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/37731 Analysis of the place and date of the opening of succession underthe Civil Code of the Republic of Moldova. Comparative law aspects VOICU, Alexandru-Virgil; SZTRANYICZKI, Szilárd; CHIRONACHI, Vladimir The opening of succession triggers the transmission of the estate. Its date determines the circle of heirs and the law applicable ratione temporis, while its place, a notion of substantive law, must be distinguished from international jurisdiction, territorial competence and the law applicable to the succession, even where habitual residence serves as the connecting factor for several of them. Three successive and insufficiently coordinated reforms in the Republic of Moldova (Laws No. 133/2018, No. 134/2024 and No. 251/2025) have affected these coordinates. Using the comparative, historical and systemic methods, the study examines the Civil Code of the Republic of Moldova against Romanian, German, French, Russian and Ukrainian law, Regulation (EU) No 650/2012 and the 1996 Treaty between the Republic of Moldova and Romania on Legal Assistance, testing each alleged gap against a concrete legal situation and the rules in force. The date of opening has acquired new functions, whereas the place of opening no longer determines the competent notary and survives mainly as the criterion of the international jurisdiction of the courts. Several apparent gaps are filled by existing rules, notably as regards the representation of the descendants of a commoriens and the successions of persons habitually resident abroad. Narrower deficiencies remain: a possible artificial order of deaths for persons declared dead after disappearing together; the lack of a specific procedure for rectifying the date of death; the misalignment of Art. 80(2) of Law No. 246/2018 with the Civil Procedure Code; conflicting transitional rules for successions opened in the first quarter of 2026; and the silence of the 1996 Treaty on dual nationality. Targeted de lege ferenda proposals are formulated.; Deschiderea moștenirii declanșează transmiterea patrimoniului succesoral. Data deschiderii determină cercul moștenitorilor și legea aplicabilă în timp, iar locul deschiderii, noțiune de drept material, trebuie delimitat de competența internațională, de competența teritorială și de legea aplicabilă succesiunii, chiar dacă reședința obișnuită servește drept criteriu de legătură pentru mai multe dintre acestea. Trei reforme succesive și insuficient corelate, operate în Republica Moldova prin legile nr. 133/2018, nr. 134/2024 și nr. 251/2025, au afectat aceste coordonate. Utilizând metoda comparativă, istorică și sistemică, studiul analizează Codul civil al Republicii Moldova prin raportare la dreptul român, german, francez, rus și ucrainean, la Regulamentul (UE) nr. 650/2012 și la Tratatul din 1996 dintre Republica Moldova și România privind asistența juridică în materie civilă și penală, verificând fiecare pretinsă lacună pe o situație juridică concretă și în raport cu normele în vigoare. Data deschiderii a dobândit funcții noi, în timp ce locul deschiderii nu mai determină competența notarului și se menține, în principal, ca criteriu al competenței internaționale a instanțelor. Mai multe aparente lacune sunt acoperite de normele existente, în special reprezentarea descendenților unui comorient și moștenirile persoanelor cu reședința obișnuită în străinătate. Rămân deficiențe mai restrânse: posibila ordine artificială a deceselor persoanelor declarate decedate care au dispărut împreună, lipsa unei proceduri specifice de rectificare a datei decesului, necorelarea art. 80 alin. (2) din Legea nr. 246/2018 cu Codul de procedură civilă, normele tranzitorii contradictorii pentru moștenirile deschise în primul trimestru al anului 2026 și tăcerea Tratatului din 1996 cu privire la dubla cetățenie. Sunt formulate propuneri de lege ferenda punctuale. Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/37731 2026-01-01T00:00:00Z