https://repository.utm.md/handle/5014/8301 Fri, 06 Nov 2026 19:12:10 GMT 2026-11-06T19:12:10Z https://repository.utm.md/handle/5014/37741 Experiențe pedagogice de valorificare TIC în formarea continuă a competenței evaluative a cadrelor didactice COZARI, Ana; CHINDRIS, Claudiu The constructivist perspective, using ICT for the development of teaching competences in the process of continuing education, provides conditions for realizing the pedagogical requirements of collaborative learning, supported by new technologies towards evaluative competence. From a practical point of view, the implications of constructivist theories on learning are the following: to be an active process, to construct their own knowledge, to encourage collaborative learning, to have control over the learning process, to have the opportunity to reflect on information and knowledge, etc. Thus, learning should be meaning-making, interactive, etc.; Viziunea constructivistă, valorificând TIC pentru perfecţionarea competenţelor pedagogice în cadrul instruirii continue, oferă un cadru teoretic și metodologic care susține realizarea cerințelor pedagogice ale învăţării colaborative, potențate de noile tehnologii și orientate către consolidarea competenței evaluative. Din punct de vedere operațional, teoriile constructiviste fundamentează o abordare a învăţării ca proces activ, centrat pe elaborarea individuală a cunoașterii. În această logică, învăţarea colaborativă trebuie încurajată, asigurând participanților autonomie în gestionarea propriului proces formativ, oportunități de reflecție critică asupra informațiilor și posibilitatea reconstrucției semantice a acestora. Astfel, învăţarea capătă caracter interactiv, creativ și generativ, contribuind la formarea de sensuri și semnificații cu relevanță educațională și profesională. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/37741 2025-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/37738 Valorile naționale tradiționale - sursă de cultură valorificabilă în procesul educațional APREOTESEI, Maria Diana; COZARI, Ana Pedagogia tradițională nu este consemnată pe hârtie, însă, totodată, se păstrează în alt mod. Acestea sunt reguli de educație moștenite din generație în generație, care, timp îndelungat, apar ca făcând un construct cu întregul sistem de viață al unui popor și al unei epoci. Aceasta de fapt și este pedagogia întregului popor.; By traditional pedagogy we mean pedagogy which is not written down anywhere, but which nevertheless exists in another form. There are rules of education which are inherited from generation to generation and which, seen in the perspective of a longer period of time, appear to us as part of the whole system of life of a people and of an epoch. This is the very pedagogy of the whole people. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/37738 2025-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/37734 Algorithmic content moderation and freedom of expression in the ageof artificial intelligence BARCARI, Dina This study examines the relationship between algorithmic content moderation and freedom of expression in the age of artificial intelligence, highlighting the balance between protecting users from harmful content and safeguarding legitimate speech. Its main objective is to analyse how algorithmic systems shape communication practices, individual autonomy, identity formation, intergroup relations and the distribution of visibility in the digital public sphere. The research is predominantly theoretical and interdisciplinary, drawing on conceptual and interpretive analysis from the perspectives of anthropology and the philosophy of technology. The findings show that algorithms play an active role in structuring communication, selecting information and defining the norms of acceptable discourse. Content personalisation fosters filter bubbles, fragments the public sphere and reduces exposure to diverse perspectives. At the same time, automated classification may both allow harmful content to circulate and restrict legitimate expression. The study underlines the importance of a balanced moderation model that combines technological efficiency with human oversight.; În această cercetare este examinată relația dintre moderarea algoritmică a conținutului și libertatea de exprimare în era inteligenței artificiale, prin care se evidențiază echilibrul dintre protejarea utilizatorilor împotriva conținutului vătămător și respectarea libertății discursului legitim. Obiectivul principal al lucrării constă în analiza modului în care sistemele algoritmice influențează practicile de comunicare, autonomia individuală, construirea identității, relațiile dintre grupuri și distribuirea vizibilității în spațiul public digital. Metodologia cercetării are un caracter predominant teoretic și interdisciplinar, bazându-se pe analiza conceptuală și interpretativă din perspectivele antropologiei și filosofiei tehnologiei. Rezultatele analizei demonstrează că algoritmii participă activ la organizarea comunicării, selectarea informației și definirea normelor discursului acceptabil. Personalizarea conținutului favorizează formarea bulelor informaționale, fragmentarea spațiului public și reducerea contactului cu perspective diverse. Totodată, clasificarea automată permite circulația conținutului vătămător și restricționează exprimările legitime. Cercetarea evidențiază importanța unui model echilibrat de moderare prin care se îmbină eficiența tehnologică cu supravegherea umană. Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/37734 2026-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/37733 The role of the prosecutor in ordinary appeals in criminal proceedings OSOIANU, Tudor; CALENDARI, Dumitru Research on the prosecutor’s participation in the trial stage of criminal proceedings, and on the prosecutor’s procedural powers and duties, remains of continuing relevance. This article examines the rules of criminal procedure and the legal doctrine governing the prosecutor’s participation, as the prosecuting party, in the trial stage, specifically in ordinary appeal proceedings. The research problem lies in providing a sound theoretical basis for how the prosecutor should participate in ordinary appeals and for the procedural steps the prosecutor is required to take at this stage. To this end, the article also proposes an algorithm of actions, framed as methodological guidance for prosecutors.; Cercetările științifice privind participarea procurorului la faza judecății în procesul penal, competențele și atribuții procesuale rămân întotdeauna de actualitate. În articol a fost efectuată o cercetare a normelor procesual-penale și doctrinei cu privire la participarea procurorului, ca parte a acuzării în procesul penal, la faza judecății în etapele căilor ordinare de atac. Problema științifică constă în fundamentarea științifică a modului de participare și necesitatea îndeplinirii și desfășurării anumitor pași procesuali de către procuror în căile ordinare de atac, inclusiv constituirea unui algoritm al acțiunilor sub formă de recomandare metodologică pentru procurori. Thu, 01 Jan 2026 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/37733 2026-01-01T00:00:00Z