https://repository.utm.md/handle/5014/8 Sat, 07 Mar 2026 05:44:17 GMT 2026-03-07T05:44:17Z https://repository.utm.md/handle/5014/35588 Dynamics of communication in the current social context: The language choice in Moldova and Ukraine GALBEN, Inga; MOLEA, Viorica The study examines the preferences of communication in current in Republic of Moldova. It includes some of the references to a survey conducted online in September 2025, on Romanian-speaking professionals in multinational organizations, investigating how speakers navigate between Romanian linguistic structures and international terminology. The research employs quantitative survey methodology to analyze communication preferences, motivations for borrowing, and attitudes toward linguistic adaptation. Findings reveal that more than 40% of professionals prefer moderate hybridization, with the code-switching, maintaining Romanian structures, while incorporating English technical terminology. This change is driven primarily by “terminology gaps”, as mentioned in the survey. Some respondents declare incorporating English constructions being driven by the prestige and under the senior professionals’ influence. Workplace social networks exert stronger influence than external factors, supporting that socially accepted norms are the main change mechanisms. Domain-specific compartmentalization emerges as professionals accept hybridization professionally and transfer these linguist habits in the personal communication. Comparative analysis with Ukraine's post-2022 language shift illuminates distinct pathways: identity-driven rapid replacement versus necessity-driven stable hybridization. The study validates theoretical frameworks for digital-age contexts, demonstrating that professional language hybridization represents strategic adaptive competence rather than linguistic degradation, with implications for organizational communication policy and language education in globalized professional environments.; Studiul examinează preferințele de comunicare actuale în Republica Moldova. Acesta include referințe la rezultatele unui sondaj realizat online în septembrie 2025 în rândul profesioniștilor vorbitori de limba română din organizații multinaționale și avea drept scop investigarea modului în care vorbitorii navighează printre structurile lingvistice românești și terminologia internațională. S-a recurs la metodologia cantitativă prin sondaj pentru a analiza preferințele de comunicare, motivarea și atitudinea față de adaptarea lingvistică. Am observat că peste 40% dintre profesioniști preferă hibridizarea moderată, prin schimbul de cod, menținând structurile stilistice românești cu termologie specifică engleză. Această schimbare de cod se datorează în special „lacunelor terminologice”. Unii respondenți au menționat că incorporarea construcțiilor engleze este determinată de prestigiu și sub influența profesioniștilor seniori. Rețelele sociale profesionale exercită o influență mai mare decât factorii externi. Specificul domeniului creează cadrul prin care profesioniștii acceptă hibridizarea la nivel profesional și transferă aceste obiceiuri lingvistice în comunicarea personală. Analiza comparativă cu schimbarea lingvistică după anul 2022 din Ucraina scoate în evidență forme distincte de hibridizare a limbajului: înlocuirea rapidă determinată de păstrare și promovare a identității versus hibridizarea stabilă determinată de necesitate. Studiul validează unele concepte teoretice, demonstrând că hibridizarea limbajului profesional reprezintă competență de adaptare strategică mai degrabă decât degradare lingvistică. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/35588 2025-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/35587 The influence of Islamic ideologies on terrorism and terrorism financing ISIAKA, Monsurat; HASSAN, Blessing Oluwaseun; AFOLABI, Solomon O.; IJAIYA-MOHAMMED, Azeezat Despite extensive counter-terrorism and financial control measures, Nigeria continues to face violent Islamist insurgency. The persistence of terrorist groups including Boko Haram underscores a critical gap in national counter-terrorism strategy: the absence of coordinated, state-led faith-based de-radicalization programs. This study argues that the lack of institutionalized religious de-radicalization initiatives has contributed to the endurance of Islamist terrorism by enabling doctrinal reframing that legitimizes violence and sustains terrorism financing. Drawing on Social Movement Theory, the study employs a theory-building qualitative synthesis and iterative thematic analysis of peer-reviewed literature, official reports, investigative journalism, and primary doctrinal texts. (a) It examines how Boko Haram reinterprets zakat, sadaqah, hawala, taghūt, takfīr, and jihad to construct diagnostic, prognostic, and motivational frames, and (b) evaluates ideological gaps in Nigeria’s counterterrorism programs. Evidence reveal that doctrinal reframing underpins recruitment and fundraising through unregulated charitable and hawala networks, while existing state responses remain largely kinetic and theologically disengaged. The study recommends integrating well-resourced, state-led faith-based de-radicalization programs anchored in credible theological counter-narratives, clerical partnerships, and regulated charitable flows to complement security efforts, strengthen community trust, and achieve measurable prevention outcomes.; În ciuda măsurilor extinse de combatere a terorismului și de control financiar, Nigeria continuă să se confrunte cu o insurecție islamistă violentă. Persistența grupurilor teroriste, inclusiv Boko Haram, subliniază o lacună critică în strategia națională de combatere a terorismului: absența unor programe coordonate, conduse de stat și îndreptate spre deradicalizare. Acest studiu susține că lipsa inițiativelor instituționalizate de deradicalizare religioasă a contribuit la rezistența terorismului islamist, permițând o reformulare doctrinară care legitimează violența și susține finanțarea terorismului. Bazându-se pe teoria mișcărilor sociale, studiul utilizează o sinteză calitativă de construire a teoriei și o analiză tematică iterativă a literaturii evaluate de colegi, a rapoartelor oficiale, a jurnalismului de investigație și a textelor doctrinare primare. (a) Examinează modul în care Boko Haram reinterpretează diferite curente religioase precum zakat, sadaqah, hawala, taghūt, takfīr și jihad pentru a construi cadre diagnostice, prognostice și motivaționale, precum și (b) evaluează lacunele ideologice din programele de combatere a terorismului din Nigeria. Dovezile arată că reformularea doctrinară stă la baza recrutării și strângerii de fonduri prin intermediul rețelelor caritabile nereglementate, în timp ce răspunsurile existente ale statelor rămân în mare parte dezangajate din punct de vedere teologic. Studiul recomandă integrarea unor programe de deradicalizare bazate pe credință, conduse de stat și dotate cu resurse suficiente, ancorate în contra-narațiuni teologice credibile, parteneriate clericale și fluxuri caritabile reglementate pentru a completa eforturile de securitate, a consolida încrederea comunității și a obține rezultate măsurabile în materie de prevenție. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/35587 2025-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/35586 Data governance in the public sector with LexChain: A hybrid blockchain-cloud architecture proposal ALEXEI, Anatolie; MORARU, Victor; ALEXEI, Arina; BISTRITCHI, Stefan; MANOLE, Adrian As public administrations at the EU, national, regional, and municipal levels increasingly rely on digital systems to deliver public services, the need for secure, interoperable, and policy-compliant data exchange becomes critical. This paper presents LexChain, a decentralized data-sharing framework designed to address the technical and governance challenges of multi-level e-Governance. Built on a permissioned Ethereum-based blockchain, LexChain combines smart contracts, a decentralized identity system (LexID), and client-side encryption with data fragmentation to enable secure, auditable, and autonomous collaboration between institutions. By storing encrypted file fragments across public cloud providers and recording all metadata and access events on-chain, LexChain ensures that public sector entities can exchange information with full control, without relying on central intermediaries. The system supports interoperability across administrative levels while preserving compliance with privacy and audit requirements. This contribution demonstrates how blockchain-based architectures can strengthen digital trust, transparency, and coordination across multi-tier governance structures.; Pe măsură ce administrațiile publice la nivel european, național, regional și municipal se bazează tot mai mult pe sisteme digitale pentru a furniza servicii publice, necesitatea unor mecanisme de schimb de date sigure, interoperabile și conforme cu politicile devine esențială. Această lucrare prezintă LexChain, un cadru descentralizat pentru partajarea datelor, proiectat pentru a aborda provocările tehnice și de guvernanță specifice e-Guvernării de tip multi-nivel. Dezvoltat pe un blockchain permisiv bazat pe Ethereum, LexChain combină contracte inteligente, un sistem de identitate descentralizat (LexID) și criptare la nivelul clientului împreună cu fragmentarea datelor, pentru a permite o colaborare sigură, auditabilă și autonomă între instituții. Prin stocarea fragmentelor criptate ale fișierelor la furnizori de cloud public și înregistrarea pe blockchain a tuturor meta-datelor și evenimentelor de acces, LexChain asigură că entitățile din sectorul public pot schimba informații cu control deplin, fără a depinde de intermediari centrali. Sistemul sprijină interoperabilitatea între nivelurile administrative, menținând în același timp conformitatea cu cerințele de confidențialitate și audit. Această contribuție demonstrează modul în care arhitecturile bazate pe blockchain pot consolida încrederea digitală, transparența și coordonarea în structurile de guvernanță multi-nivel. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/35586 2025-01-01T00:00:00Z https://repository.utm.md/handle/5014/35585 Digitalisation of the Transnistrian region health system as a regional component in the Dniester River ecosystem KAUSHAN, Corina; GOROBIEVSCHI, Svetlana; RADU, Ghenadie; BABIN, Anatolie The European Union provides unprecedented support to developing regions and autonomous territorial communities in the Republic of Moldova through the “Economic Recovery Plan for Moldova,” emphasizing the need to implement ambitious reforms for the benefit of citizens and to strengthen health systems in response to the COVID-19 pandemic. This study examined the current state of the healthcare system in the Transnistrian region and highlighted the urgent need to integrate it into the European digital ecosystem. The digital transformation of the economy and the healthcare sector in the Eastern Partnership (EaP) regions constitutes a strategic objective, with significant implications for interregional cooperation, the development of small and medium-sized enterprises, and community well-being. In this context, the implementation of the Living Lab concept was proposed through an innovative public–private partnership model aimed at modernizing “Family Medicine Centers” and facilitating electronic interactions of the G2C, G2B, and G2G types. Such an approach would enhance the interoperability of information systems and strengthen cooperation among universities, local administrations, businesses, and civil society. The study’s conclusions underscore the considerable potential of digital transformation to improve healthcare service delivery and economic collaboration, highlighting its role in promoting sustainable development and improving the quality of life in the region.; Uniunea Europeană oferă un sprijin fără precedent regiunilor în dezvoltare și comunităților teritoriale autonome din Republica Moldova prin „Planul de redresare economică a Moldovei”, accentuând necesitatea implementării unor reforme ambițioase în beneficiul cetățenilor și consolidării sistemelor de sănătate în contextul pandemiei de COVID-19. Studiul de față a analizat starea actuală a sistemului de sănătate din regiunea Transnistria și a evidențiat necesitatea urgentă de integrare a acestuia în ecosistemul digital european. Transformarea digitală a economiei și a sectorului sănătății în regiunile Parteneriatului Estic (EaP) reprezintă un obiectiv strategic, cu impact semnificativ asupra cooperării interregionale, dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și creșterii bunăstării comunitare. În acest context, a fost propusă implementarea conceptului de Living Lab printr-un model inovator de parteneriat public–privat, orientat spre modernizarea „Centrelor de medicină de familie” și facilitarea interacțiunilor electronice de tip G2C, G2B și G2G. O astfel de abordare ar spori interoperabilitatea sistemelor informatice și ar consolida cooperarea dintre universități, administrațiile locale, mediul de afaceri și societatea civilă. Concluziile studiului evidențiază potențialul considerabil al transformării digitale de a îmbunătăți furnizarea serviciilor de sănătate și colaborarea economică, subliniind rolul acesteia în promovarea dezvoltării durabile și a creșterii calității vieții la nivel regional. Wed, 01 Jan 2025 00:00:00 GMT https://repository.utm.md/handle/5014/35585 2025-01-01T00:00:00Z