Nr. 1https://repository.utm.md/handle/5014/271612026-04-11T20:32:57Z2026-04-11T20:32:57ZHarnessing grape pomace: nutritional aspects, recovery and extraction techniques for health benefitsRUSEVA, OlgaCOVALIOV, EugeniaRESITCA, VladislavDESEATNICOVA, OlgaCAPCANARI, TatianaSUHODOL, Nataliahttps://repository.utm.md/handle/5014/271702024-05-21T11:44:29Z2024-01-01T00:00:00ZHarnessing grape pomace: nutritional aspects, recovery and extraction techniques for health benefits
RUSEVA, Olga; COVALIOV, Eugenia; RESITCA, Vladislav; DESEATNICOVA, Olga; CAPCANARI, Tatiana; SUHODOL, Natalia
Nowadays, grapes represent the third most widely cultivated horticulture crop in the world. For the Republic of Moldova, grapes have been recognized as the most culturally important crop. About 70% of the total production of Moldovan grapes is processed in the wine industry, 30 % of which are by-products that tend to be not fully exploited, being frequently burned or landfilled. Due to its chemical composition, grape pomace is one type of agricultural waste that can be used to achieve sustainability in the food business by converting waste into useful resources. In this sense, the pomace chemical composition, with demonstrated antioxidant potential, is a viable source of biologically active compounds, as a cheap agricultural waste product, for the development of functional products. This paper is an overview of the characteristics and potential uses of wine industry waste, namely grape pomace and explores the implementation of eco-friendly technologies that have the potential to convert this perishable material into a unique ingredient, unveiling fresh opportunities for the grape pomace's utilization and consumption.; În zilele noastre, strugurii reprezintă a treia cea mai cultivată cultură horticolă din lume. Pentru Republica Moldova, strugurii au fost recunoscuți ca fiind cea mai important cultură culturală. Aproximativ 70% din producția totală de struguri moldovenești este procesată în industria vinicolă, dintre care 30% sunt produse secundare care tind să nu fie exploatate pe deplin, fiind frecvent arse sau depozitate. Datorită compoziției sale chimice, tescovina de struguri este un tip de deșeu agricol care poate fi folosit pentru a atinge durabilitatea în industria alimentară prin transformarea deșeurilor în resurse utile. În acest sens, compoziția chimică a tescovinei, cu potențial antioxidant demonstrat, este o sursă viabilă de compuși biologic activi, ca deșeu agricol ieftin, pentru dezvoltarea produselor funcționale. Această lucrare este o prezentare generală a caracteristicilor și potențialelor utilizări ale deșeurilor din industria vinicolă, și anume tescovina de struguri și examinează implementarea tehnologiilor ecologice care au potențialul de a transforma acest material perisabil într-un ingredient unic, dezvăluind oportunități noi pentru utilizarea și consumul tescovinei de struguri.
2024-01-01T00:00:00ZExploring the micro and macro terroir of Fetească Neagră wine from MoldovaWANG, FeiYAO, MeilingARPENTIN, Gheorghehttps://repository.utm.md/handle/5014/271692026-02-25T14:24:38Z2024-01-01T00:00:00ZExploring the micro and macro terroir of Fetească Neagră wine from Moldova
WANG, Fei; YAO, Meiling; ARPENTIN, Gheorghe
This study delves into the intricate realm of Moldovan winemaking, focusing on the iconic Fetească Neagră grape variety. The research highlights the importance of indigenous grape varieties in shaping a unique wine identity for the region. Drawing on the concept of terroir, the study investigates the microbial terroir specific to three designated geographical regions in Moldova during the 2022 vintage. The research employs a multifaceted approach, combining climate data analysis, mini vinification experiments, microbial DNA extraction, and sensory evaluation techniques. Results reveal significant variations in climatic conditions and microbial diversity across the three regions, influencing the sensory characteristics of the resulting wines. On vintage 2022 the Codru is temperature， and the Stefan-Voda and Vadul lui Traian are warm climates. All the 3 regions are moderately dry. The Stefan Voda is 14.0%， and manifests the highest ethanol content among the regions, alongside the lowest pH level. The sensory evaluations show Stefan Voda evincing heightened creaminess, Codru showcasing prominent herbal nuances, and Vadul lui Traian displaying elevated scores in berry, cherry, violet, and black pepper descriptors. Through meticulous analysis, the study underscores the dynamic interplay between environmental factors, microbial communities, and wine attributes, shedding light on the complex tapestry of Moldovan winemaking. Ultimately, this research contributes to a deeper understanding of terroir-driven wine production and emphasizes the importance of preserving indigenous grape varieties to uphold the distinctiveness of Moldovan wines on the global stage.; Acest studiu aprofundează tărâmul complex al vinificației moldovenești, concentrându-se pe soiul emblematic de struguri Fetească Neagră. Cercetarea subliniază importanța soiurilor de struguri indigene în formarea unei identități unice de vin pentru regiune. Pornind de la conceptul de terroir, studiul investighează specificul microbian a trei regiuni cu indicații geografice din Republica Moldova în perioada recoltei 2022. Cercetarea folosește o abordare cu mai multe fațete, combinând analiza datelor climatice, experimente de mini vinificare, extracția ADN-ului microbian și tehnici de evaluare senzorială. Rezultatele relevă variații semnificative în condițiile climatice și diversitatea microbiană în cele trei regiuni, influențând caracteristicile senzoriale ale vinurilor rezultate. In vintage 2022, zona Codru a avut un climat temperat, iar zonele Stefan-Vodă si Valul lui Traian - un climat cald. Toate cele 3 regiuni au avut climă moderat uscată. Vinurile din zona Stefan Voda au prezentat cel mai mare conținut de etanol -14,0%,vol., cu cel mai scăzut nivel de pH. Evaluările senzoriale arată că vinurile din zona Ștefan Vodă se evidențiază printr-o suavitate sporită, cele din zona Codru prezentând nuanțe proeminente de plante, iar vinurile din zona Valul lui Traian prezintă scoruri ridicate la descriptori de fructe de pădure, cireșe, violete și piper negru. Printr-o analiză meticuloasă a fost evidențiată interacțiunea dinamică dintre factorii de mediu, comunitățile microbiene și atributele vinului, aruncând lumină asupra tapiseriei complexe a vinificației moldovenești. În cele din urmă, această cercetare contribuie la o înțelegere mai profundă a producției de vin bazată pe teren și subliniază importanța promovării soiurilor de struguri indigene pentru a susține caracterul distinctiv al vinurilor moldovenești pe scena globală.
2024-01-01T00:00:00ZPossibilities of obtaining and valorizing dietary fibers in the context of the circular bioeconomyERŞOVA, SvetlanaSUHOVICI, DariaCESKO, TatianaBARBAROȘ, Maria-MarcelaPOPESCU, LilianaGHENDOV-MOSANU, Alionahttps://repository.utm.md/handle/5014/271682024-05-21T11:02:12Z2024-01-01T00:00:00ZPossibilities of obtaining and valorizing dietary fibers in the context of the circular bioeconomy
ERŞOVA, Svetlana; SUHOVICI, Daria; CESKO, Tatiana; BARBAROȘ, Maria-Marcela; POPESCU, Liliana; GHENDOV-MOSANU, Aliona
This article aimed to review the recent literature on the characterization of dietary fibers and their role in the human body, focusing on the methods of extraction of dietary fibers from agro-food waste as well as their use in various areas of the food industry. Dietary fibers are biologically active substances with beneficial effects on human health. Soluble dietary fiber is involved in reducing cholesterol levels and blood sugar levels, while insoluble dietary fiber helps regulate intestinal transit and maintain colon health. It would be useful to identify the extraction procedures and characterization of dietary fibers from agro-food waste. Fruit waste contains relevant amounts of bioactive compounds, such as: phenolic acids, flavonoids, lignins, carotenoids, etc. In addition, fruit waste contains significant amounts of dietary fiber with nutraceutical important activities, such as modulating the intestinal microbiota, lowering cholesterol, triglycerides and glycemic load in the blood. Hence, obtaining dietary fiber from agro-industrial waste can solve a number of economic and environmental problems that aim reducing waste, increasing the sustainability and profitability of companies in the Republic of Moldova. Dietary fiber can be used in various types of food, such as products of bakery and confectionery, meat, dairy products, and pasta. They can be used as stabilizers with an impact on food texture or ingredients with low caloric value, partially replacing caloric constituents such as fats, starch or sugars. Another important property is the prebiotic effect of dietary fibers. This property is determined by the fact that dietary fibers are indigestible or poorly digestible and are fermented selectively by intestinal microbiota, conferring health benefits to the host.; Acest articol și-a propus să revizuiască literatura recentă despre caracterizarea fibrelor alimentare și rolul lor în organismul uman, cu accent pe metodele de extracție a fibrelor alimentare din deșeuri agroindustriale precum și utilizarea lor în diverse domenii ale industriei alimentare. Fibrele alimentare sunt substanțe biologic active cu efecte benefice asupra sănătății umane. Fibrele alimentare solubile sunt implicate în reducerea nivelului de colesterol și a glicemiei, în timp ce fibre alimentare insolubile ajută la reglarea tranzitului intestinal și la menținerea sănătății colonului. Prezintă interes identificarea procedeelor de extracție și caracterizare a fibrelor alimentare din deșeuri agroalimentare. Deșeurile din fructe conțin cantități relevante de compuși bioactivi, cum ar fi: acizi fenolici, flavonoide, lignine, carotenoide etc. În plus, deșeurile de fructe conțin cantități semnificative de fibre alimentare cu activități nutraceutice importante, cum ar fi modularea microbiotei intestinale, scăderea colesterolului, trigliceridelor și încărcăturii glicemice în sânge. Prin urmare, obținerea fibrelor alimentare din deșeuri agroindustriale poate rezolva o serie de probleme economice și de mediu care au drept scop reducerea deșeurilor, sporirea sustenabilității și profitabilitabilității întreprinderilor din Republica Moldova. Fibrele alimentare pot fi utilizate în diverse formulări alimentare, cum ar fi produse de panificație și de cofetărie, carne, produse lactate, și paste făinoase. Acestea pot fi utilizate ca stabilizatori cu impact asupra texturii alimentelor sau ingrediente cu valoare calorică scăzută, înlocuind parțial constituenții caloric precum grăsimile, amidonul sau zaharurile. O altă proprietate importantă este caracterul prebiotic al fibrelor alimentare. Această proprietate este determinată de faptul că fibrele alimentare sunt nedigerabile sau slab digerabile și sunt fermentate selectiv de microbiota intestinală, conferind beneficii pentru sănătate gazdei.
2024-01-01T00:00:00ZPropanol detection device for the purpose of monitoring the quality of the environmentLITRA, DinuCHIRIAC, MaximLUPAN, CristianLUPAN, Oleghttps://repository.utm.md/handle/5014/271672024-05-21T10:45:40Z2024-01-01T00:00:00ZPropanol detection device for the purpose of monitoring the quality of the environment
LITRA, Dinu; CHIRIAC, Maxim; LUPAN, Cristian; LUPAN, Oleg
The aim of this study was to develop and characterize CuO/Cu2O functionalized with AgPt nanostructures for gas sensing applications. Environmental pollution remains a pressing global concern, requiring effective detection methods. Metal oxide nanostructures, such as those based on copper oxides, offer promising solutions due to their sensitivity and selectivity for various gases. The research investigated the morphology and structure of the nanostructures using techniques such as scanning electron microscopy (SEM), X-ray diffraction (XRD), and Raman spectroscopy. In addition, the nanostructures were functionalized with noble metals such as silver and platinum to enhance their sensory properties. The deposition of polymer layers has been investigated as a method to improve sensor selectivity. The gas sensing properties of the CuO/Cu2O/AgPt nanostructures were evaluated using the Keithley 2400 source meter and showed high sensitivity to gases such as propanol, acetone, hydrogen, and ammonia at elevated temperatures. The results showed that higher operating temperatures result in faster response and recovery times. In addition, the nanostructures exhibited saturation in response at higher concentrations of certain gases. These results highlighted the potential of CuO/Cu2O/AgPt nanostructures in environmental monitoring applications, particularly in industries prone to gas emissions. Overall, this research contributes to the advancement of gas sensing technology for pollution prevention and control efforts.; Scopul acestui studiu a fost explorarea, dezvoltarea și caracterizarea nanostructurilor CuO/Cu2O funcționalizate cu AgPt pentru aplicații de detectare a gazelor. Poluarea mediului rămâne o preocupare globală presantă, necesitând metode eficiente de detectare. Nanostructurile de oxizi metalici, cum ar fi cele pe bază de oxizi de cupru, oferă soluții promițătoare datorită sensibilității și selectivității lor pentru diferite gaze. Cercetarea a investigat morfologia și structura nanostructurilor folosind tehnici precum microscopia electronică de scanare (SEM), difracția de raze X (XRD) și spectroscopia Raman. În plus, nanostructurile au fost funcționalizate cu metale nobile, cum ar fi argintul și platina, pentru a le îmbunătăți proprietățile senzoriale. S-a investigat depunerea de straturi de polimeri ca metodă de îmbunătățire a selectivității senzorilor. Proprietățile de detectare a gazelor ale nanostructurilor CuO/Cu2O/AgPt au fost evaluate cu ajutorul aparatului de măsură cu sursă Keithley 2400 și s-a demonstrat o sensibilitate ridicată la gaze precum propanol, acetonă, hidrogen și amoniac la temperaturi ridicate. Rezultatele au arătat că temperaturile de funcționare mai ridicate duc la timpi de răspuns și de recuperare mai rapizi. În plus, nanostructurile au prezentat o saturație a răspunsului la concentrații mai mari de anumite gaze. Aceste rezultate au evidențiat potențialul nanostructurilor CuO/Cu2O/AgPt în aplicațiile de monitorizare a mediului, în special în industriile predispuse la emisii de gaze. În general, această cercetare contribuie la progresul tehnologiei de detectare a gazelor pentru eforturile de prevenire și control al poluării.
2024-01-01T00:00:00Z