<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/">
<title>Subsecţia Inginerie, Drept și Evaluarea Imobilului</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/24180" rel="alternate"/>
<subtitle/>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/24180</id>
<updated>2026-04-11T18:49:03Z</updated>
<dc:date>2026-04-11T18:49:03Z</dc:date>
<entry>
<title>Aspecte comparative ale reglementărilor penale privind infracțiunea de terorism</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/24192" rel="alternate"/>
<author>
<name>SANDUTA, Catalina</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/24192</id>
<updated>2023-09-22T06:17:12Z</updated>
<published>2023-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Aspecte comparative ale reglementărilor penale privind infracțiunea de terorism
SANDUTA, Catalina
CP al RM definește terorismul la art, 278 alin 1 identic cu prevederile CP Kazah, cu excepțiile că codul nostru utilizează sintagma „daune materiale în proporții mari” care prin intermediul art. 126 se interpretează dauna de la 500 u.c. până la 1500 u.c. O altă deosebire rezidă în aceea că conform CP al RM scopul infracțiunii de terorism urmărește impunerea dea lua anumite decizii nu doar autorităţile publice , ci şi persoane fizice. Considerăm că varianta prevăzută de CP al RM este mai reuşită în acest caz. La fel, există deosebire şi între pedepsele prevăzute de către cele două coduri comparate, astfel CP kazah prevede o pedeapsă mai blândă: 3-8 ani privaţiune de libertatea pe cînd CP al nostru prevede privaţiune pentru 5-10 ani.
</summary>
<dc:date>2023-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Aspecte comparative ale reglementărilor penale privind infracțiunea de luare de ostatici în diferite sisteme de drept</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/24191" rel="alternate"/>
<author>
<name>GLOD, Victoria</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/24191</id>
<updated>2023-09-22T06:11:55Z</updated>
<published>2023-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Aspecte comparative ale reglementărilor penale privind infracțiunea de luare de ostatici în diferite sisteme de drept
GLOD, Victoria
Faptele legate de luarea de ostatici în toată lumea civilizată sunt recunoscute ca fiind prejudiciabile. Legislațiile penale actuale ale majorității statelor CSI prevăd răspundere penală pentru săvârșirea unor infracțiuni, cum ar fi: "luarea de ostatici", "răpirea unei persoane", "privațiunea ilegală de libertate", "traficul de ființe umane", "internarea ilegală într-o instituție psihiatrică" etc. Şi nu întotdeauna conceptele date sunt diferențiate. Astfel, în unele dintre aceste state, alături de răspunderea pentru răpirea unei persoane şi privațiunea ilegală de libertate, este prevăzută şi răspunderea de sine stătătoare pentru luarea de ostatici. În legislațiile penale ale altor state, din contră, formularea infracțiunilor legate de răpirea unei persoane înglobează şi luarea de ostatici.
</summary>
<dc:date>2023-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Societatea în comandită - paralelă și analiză comparativă: Republica Moldova și România</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/24190" rel="alternate"/>
<author>
<name>BOBOC, Cristina</name>
</author>
<author>
<name>STRATAN, Alexandrina</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/24190</id>
<updated>2023-09-22T06:03:26Z</updated>
<published>2023-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Societatea în comandită - paralelă și analiză comparativă: Republica Moldova și România
BOBOC, Cristina; STRATAN, Alexandrina
Societățile de persoane reprezintă un pilon al dreptului afacerilor în general atât și în dezvoltarea economică în special ce ține de țara noastră la fel și în afara hotarelor ei. Luând în considerație diversele opinii ale doctrinarilor, s–a marcat conceptul, că societatea în comandită presupune asocierea a două categorii de asociați, ce își asumă o răspundere diferită pentru obligațiile sociale. Societatea în comandită are la bază încrederea reciprocă între asociați, ce contribuie prin punerea bunurilor în scopul evoluării în cadrul unei activități comerciale pentru obținerea beneficiilor. Timp în care asociații împart beneficiile, răspund pentru obligațiile lor sociale în dependență de caz, solidar și nelimitat pentru comanditați sau în limita aportului lor în privința comanditarilor.
</summary>
<dc:date>2023-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
<entry>
<title>Accesiunea și dreptul de proprietate– prevederi legale</title>
<link href="https://repository.utm.md/handle/5014/24189" rel="alternate"/>
<author>
<name>BOBOC, Cristina</name>
</author>
<id>https://repository.utm.md/handle/5014/24189</id>
<updated>2023-09-22T05:57:03Z</updated>
<published>2023-01-01T00:00:00Z</published>
<summary type="text">Accesiunea și dreptul de proprietate– prevederi legale
BOBOC, Cristina
Proprietatea reprezintă noțiunea ce a existat în viața omului chiar de la primele etape de dezvoltare a civilizației. Omul, ființă rațională a dominat nu doar pe mediul său natural, ci şi pe celelalte ființe. Asupra a tot ce se află în jurul său, s-a declarat posesor şi pune în aplicare sau cere aplicarea fată de aproape a normelor sociale prin intermediul forței, la început a comunității obștești, mai apoi a statului. Conform prevederilor legale, unul din modurile de a dobândi dreptul de proprietate este accesiunea. Prin termenul de accesiune înțelegem alipirea unui bun cu un alt bun, adică unirea acestora. Raportându-ne la doctrină, dobândirea dreptului de proprietate prin intermediul accesiunii ar clarifica multe litigii, care nu găseau o reglementare expresă în legislație. Legislația civilă clasifică accesiunea în două categorii importante: accesiune mobiliară și imobiliară.
</summary>
<dc:date>2023-01-01T00:00:00Z</dc:date>
</entry>
</feed>
