Abstract:
Dentaria quinquefolia este o plantă perenă, cu rizom cărnos, orizontal, ramificat, de 5-7 mm în diametru, cu scvame triunghiulare. Tulpină de 20-40 cm înălțime, erectă, simplă, glabră. Frunze, de regulă 3, foarte rar 5, dispuse apropiat spre vârful tulpinii, imparipenat-sectate, din 5-7 foliole, lanceolat-liniare s-au oblanceolate, pe margine obtuz-dințate și scurt ciliate. Inflorescență racemoasă, formată din 5-7 flori actinomorfe, bisexuate, lung-pedicelate, cu petale purpuriu-violete. Fruct – silicvă erectă, de 35-50 mm lungime. Înflorește în aprilie-mai. Se înmulțește prin semințe și prin divizarea rizomului. Fructifică în iunie; semințele încolțesc primăvara. Specie mezofilă, mezotermă, slab acid-neutrofilă. Elementul geografic – pontic-caucazian, cu arealul natural de răspândire în țările Europei de sud-est, în Caucaz, Asia Mică și Iran [2, 3, 4]. Pe teritoriul Republicii Moldova, se întâlnește foarte rar în podișul Central Moldovenesc rnele Ungheni (loc. Rădenii Vechi și Cornești) și Călărași (loc. Bahmut și Sadova), ocrotită teritorial în rezervația științifică „Plaiul Fagului”. Vegetează în păduri de stejar pedunculat cu carpen, în gorunete și făgete, crește în grupuri izolate a câte 5-7 exemplare, preponderent mature.