O analiză a sărăciei extreme din Africa Occidentală: cauze, evoluții și posibile soluții

Abstract

Cercetarea cantitativă a arătat o corelație negativă intre sărăcia extremă, măsurată prin indicatorii aleși și variabilele independente semnificative, precum integritatea guvernamentală și drepturile de proprietate. Mai exact, odată ce variabilele independente cresc, nivelul de sărăcie extremă scade. În urma cercetării am obținut doi indicatori relevanți: Drepturile de proprietate afectează în mod direct accesul la cei doi indicatori folosiți de noi pentru a defini sărăcia extremă. Atât locuințele cetăţenilor cât și accesul la mijloace de igienă de bază sunt piloni esențiali în dezvoltarea și menținerea unui standard de viaţă minim necesar. Lipsa predominanței drepturilor de proprietate este datorată atât unor norme culturale specifice continentului cât și efectului colonialismului urmate de un model de dezvoltare neoliberal. Lipsa drepturilor de proprietate rezultă astfel în incapacitatea populaţiei generale de a utiliza în mod complet resursele locale. Integritatea guvernamentală afectează diverse arii ce au o relaţie direct proporțională cu accesul oamenilor la elemente de evitare a sărăciei extreme, incluzând indicatorii aleși de noi. Accesul la locuințe de o calitate minimă cât și la mijloace de menținere a igienei sunt cauzate atât de sărăcie ca un factor în sine, cât și de o ineficiență sau dezinteres municipal de dezvoltare si menținere a unei infrastructuri de bază rezultând în medii sociale defavorizate.