Corelația dintre duritatea materialului probei și înălțimea de ridicare a unei bile după impactul cu suprafața probei

Abstract

Problema căderii corpurilor și a ceea ce se întâmplă cu acel corp care cade și ia contact cu o suprafață poate prezenta interes în anumite situații. În cazul în care un corp de formă sferică, așa cum este cazul unei bile dintr-un material metalic sau nemetalic, dar suficient de dur, este lăsat liber în cădere, la contactul cu o suprafață orizontală, are loc transferul unei părți din energia sa cinetică spre corpul implicat în impact, în timp ce o altă parte din energie permite bilei să realizeze o mișcare în direcție opusă celei de la cădere, până la o anumită înălțime. Există mai mulți factori care determină mărimea distanței până la care bila se ridică după impact. Analiza teoretică a unei asemenea situații a condus la concluzia că o creștere a durității suprafeței cu care ia contact bila ar putea fi un factor important în ceea ce privește înălțimea de ridicare a bilei după impact. Pentru verificarea unei asemenea ipoteze, a fost conceput un echipament simplu, care să faciliteze determinarea înălțimii de ridicare a bilei după impact. Experimentări efectuate cu acest dispozitiv au arătat în acest sens că înălțimea de ridicare a unei bile din oțel este mai mare în cazul în care suprafața de impact aparține unei piese din oțel călit, în raport cu situația în care pentru impact se folosește suprafața unei piese dintr-un aliaj de aluminiu, a cărui duritate este inferioară durității oțelului călit.