Abstract:
În viaţa cotidiană a tracilor și geților apa avea o însemnătate sacră. Cu apă îşi tămăduiau suferinţele şi rănile, credeau că în rîurile bogate în peşti sălăşluiau nimfele protectoare. Înainte de a pleca la luptă, tracii și geții tradițional îngenuncheau pe malul râului, beau apa cu gura şi se jurau că nu se vor întoarce acasă până nu vor nimici duşmanul. Tracii și geto/dacii beau vin doar la o sărbătoare rituală tradiţională.
Din timpuri imemorabile, cele mai importante cunoștințe din experiența practică a înaintaşilor însușite în procesul activităților primare și a depășirii diferitor fenomene naturale în viața cotidiană se păstrau și se transmiteau ca povețe îndrumătoare urmașilor prin diferite metode orale, imagini desenate sau scobite cu petroglife pe pereții peșterilor, pe pietre și stânci.